3 mar. 2009

tema la romana:))

                        Am ajuns in sfarsit aici. In fata lui negrisor,unde pot sa scriu pe simpaticele astea de taste negre.                        Asta ar trebui sa fie tema mea la romana. Nu e nici macar o pagina de jurnal,deci nu poate fi considerata tema. Imi aduc aminte cum erau jurnalele mele...scriam intradevar ce faceam in ziua respectiva. Poate ca voi revolutiona ideea jurnalelor....sa nu se mai scrie ce s-a facut...sa se scrie numai ce se afla in forma de plan. Dezamagirile in legatura cu ceea ce se va fi realizat vor fi tinute minte...asa se intampla intotdeauna,nu va mai fi nevoie de mazgaleli pe hartie. Sa incerc sa spun totusi ce am facut azi. Problema apare cand ziua asta mi se pare teribil de banala si neinsemnata.                       M-am trezit la 7 si 10 si evident ca am intarziat unde trebuia sa ajung. De obicei drumul pana la orice destinatie este cu mult mai interesant decat ceea ce urmeaza a se face in locul respectiv,nu conteaza persoanele care asista sau iau parte. Eram asa de obosita dupa 5 ore de somn incat imi aduc aminte vag ca am luat tramvaiul,si nu metroul ca de obicei.                       Cand am ajuns acasa usa nu era inchisa decat la o broasca,din cele 4.Asta insemna ca mai era cineva acasa,iar asta m-a cam intristat. Dar spre surpriza mea,nu era nimeni. Inca nu am raport autoritatilor acestei case ca usa nu era inchisa corespunzator,poate ca nici nu o sa o fac. Sunt convinsa ca a fost fratemiu,care era si el asa cum sunt eu de convinsa acum,ca dorm in a mea simpatica odaie. Iar e dezordine,iar trebuie sa fac ordine,dar e timp...mai ales din parti.                     Am dat muzica tare si am fost gata la timp,dar ca de obicei,104 nu a venit. Si eu iar ma gandeam pe hol ca trebuie sa zambesc si sa imi cer scuze ca am intarziat. Stiu ca va fi odata,candva, in viitorul mai mult sau mai putin apropiat,vremea cand eu nu voi mai intarzia,cand voi fi punctuala. Poate ca ar trebui sa scriu despre ,,marile,, evenimente de la scoala. Dar de ce sa mint? Nu am gasit nimic interesant in acea unitate niciodata,si nici macar in generala. Am stat aproape 7 ore pe un scaun,partea buna este ca in mare parte nu trebuie sa vorbim. Nu mai am chef sa comunic,sa socializez,mai ales cu persoanele din familie. Am ajuns sa nu mai suport cuvantul ,,adolescenta,,. Poate din cauza ca pana acum spuneam ca este o mare tampenie,ceva inexistent,iar acum mi s-au trantit dovezile actiunii ei clar. Sunt de parere ca ar fi mult mai bine daca am ramane toti copii,si nu mai vreau sa ma gandesc la faptul ca atunci cand eram mica voiam mereu....mereu...sa fiu mare.                     Planul meu continua,si e bine ca imi vad scopul clar,ca sa pot merge mai departe. Am timp sa si visez,pe drum si seara. Am ajuns la concluzia ca seara e cea mai frumoasa perioada a zilei. As vrea sa fie mereu SEARA. In primul rand....seara se termina treaba pt ziua respectiva. Seara este momentul propice pt relaxare si meditatie. Se intampla adesea sa fiu atat de obosita, incat sa am ganduri si mai absurde decat de obicei. Cand mi le aminteasc a2a zi ma amuz si ma bucur ca au fost false...tot a2a zi incerc sa ma conving ca vor fi false. Pentru ca da,sunt urate. Si toata incercarea asta de autobinedispunere este foarte obositoare,poate prea obositoare...si nu imi vine totusi...sa ma las asa aparent trista si fara viata. Seara este chillau cu gheorghe,calin gheorghe. Da muzica buna,dar cam lenta. Guerri night sau zona libera sunt si ele simpatice.                    Pana acum noul meu program a functionat destul de bine. As mai putea spune despre drumul de intoarcere,evident ca in 104,cel putin jumatate. Oamenii care folosesc ratbul au o problema. Nu o sa spun despre toti,dar pana acum apreciam frigul pt ca aerul din 104 era respirabil. Acum se pare ca si frigul este inutil,duhnitorii ferindu-se de el in aceste masini. Am uitat sa mentionez de oamenii care te calca pe picioare. Chiar azi o tipa,pt ca nu ii pot zice cucoana,m-a calcat in asa hal incat nu am putut nici macar sa imi iau piciorul de sub al ei. Ce sa mai pot spune de batraneii aromati cu naftalina? Nimic evident,cateodata mi se par chiar simpatici,si mi se par de-a dreptul tembeli cand isi fixeaza privirile asupra mea. Cred ca basca e de vina.                   Aud ceasul cum ticaie,si este foarte enervant,ca si multe alte lucruri din jurul meu. Poate ca ar fi cazul sa inchei ,,pagina mea de jurnal,, si sa ma gandesc ce pasaje sa selectez in cazul in care trebuie sa citesc,desi ma indoiesc. Tema mea nu e buna. In primul rand am scris prea mult,in al doilea rand deabia daca am mentionat ceva de scoala. Si acesta era punctul comun al textului meu cu al cel al colegilor mei. Asta e. Maine trebuie sa imi iau scutire pt miercuri. Stiu ca va fi bine,voi apuca si sa imi citesc la franceza si nu voi mai uita sa iau ginko biloba...ca sa nu ma mai ia somnul in timpul orelor=)).In conditiile in care mi-am programat pana si data nuntii...programul zilnic nu ar trebui sa fie o problema...si totusi nu este floare la ureche,este sub papuc!                                                                    p.s.:imi e f lene sa ma duc pana la imprimanta

2 comentarii:

just_andra spunea...

asta da pagina de jurnal..daca nu-mi zicai ca tre sa fie jurnal nu ma prindeam...

Anonim spunea...

=)) =)) =))......dap acum stiu ce avem in comun....=)) intarzierea........:))))))))))))))))