22 mar. 2009

Luna:))

          Simt ca am nevoie de ceva. Nu stiu ce e,nu stiu cum ar trebui sa fie. Vreau sa imi dea inspiratie si motivatie. Vreau sa fie acel tot care sa ma desavarseasca. Nu mai am nevoie de soare. Nu suport soarele,mai ales cand razele lui intalnesc ochii mei. Cred ca am nevoie de un soare care sa nu lumineze. Vreau sa fie un soare negru. Sa imi pluteasca in palma...si sa imprastie temperatura negativa. Vreau sa fie un astru rau.sa faca rau. Vreau sa fie temut,mai putin de mine. Vreau sa ii pun intrebari si sa nu imi raspunda. Ca orice astru,e increzut si nu vorbeste.nu IMI vorbeste. Eu pun intrebari . Dar nu stiu de ce. Nu vreau sa aud raspunsurile,nu vreau sa le stiu. Ma surprind totusi cateodata cu dureri de cap in timp ce caut acele raspunsuri pe care ....nu vreau sa le aflu. Ma opresc. Iar am fost prinsa.de mine. Stiu deja cate un raspuns pentru fiecare intrebare pe care o pun,si la care nu primesc nimic...in schimb. Imi las imaginatia libera. Ea e fericita caci ma face pe mine invers...nefericita. Eu vreau apoi sa ma conving.cred gresit. Si soarele negru nu e de fapt atat de rau. De fapt...nu e decat imaginatia mea. Acolo....totul e foarte real.si mai este....rau. Cu toate astea m-am impacat cu tot. Am acceptat insa tot.M-am obisnuit sa zambesc atunci cand ascult linistea ce inlocuieste cuvintele. Mi-am facut un nou tic,o sa scap si de el. Ceva stiu sigur. Trebuie sa fac in asa fel incat ....sa fac soarele asta negru..mic si negru sa fie doar al meu. Este atat de mic si totusi....atat de...nestapanit. E ciudat cum simt ca nu am nici o influenta asupra lui. Oare asa simte ploaia asupra otelului inoxidabil? E ca si cum ar avea ceva ce il face imun. Ne intelegem totusi,intr-un fel ciudat,bine. Se intampla sa ii povestesc atatea nimicuri,si atatea lucruri importante strecurate printre ele,incat el le ia pe toate ca pe o masa de cuvinte. Le asculta. Se intampla sa imi vorbeasca si el. Isi mai scapa farame din trecut. El nu isi da seama poate,cat valoreaza pentru mine. Cu soarele asta eu o sa fac lucruri importante. As vrea sa fac totul cu el. Dar ceva ma opreste chiar si de la asemenea ganduri. E ceva. Nu stiu daca e de la mine sau de la el. Este foarte negru. Simt ca nu ii pot spune nimic care sa ma tradeze. Simt cateodata ca in toata masa aia neagra a lui e o gaura neagra. Care asteapta acel colt de maneca din partea mea ca sa ma traga cu totul. Si sa ma piarda. Sa ma omoare acolo,in acel intuneric dematerializant. Inchid ochii si deja ma vad plutind in agonia acelui abis negru,al soarelui meu. Mi se intampla cateodata cand il am in palma sa vreau sa il strang.ca pe o piatra. As vrea ca palma mea sa il poata inghiti ca sa il am mereu acolo. Dar stiu bine ca numai daca as incerca soarele meu nu ar mai pluti,nu ar mai fi nici negru, si ar deveni o bila transparenta de sticla.ar aluneca din mana mea si s-ar sparge in milioane de bucati. Atunci TOTUL ar fi pierdut,mai ales el,mai ales eu. Si atunci nu imi ramane nimic. Decat speranta,pe care el,cu tot intunericul ala o farama, sau poate ca doar o absoarbe.pentru el? Oricum ar fi....pe mine ma seaca. Ma termina. Pare prea intunecat ca sa se joace. El e serios,dar simt ca ar vrea sa se joace. Si eu iar nu stiu ce sa fac,pentru ca stie multe jocuri,iar eu nici unul. Intr-o zi o sa stiu totusi ce am sa fac. Am sa iau o oglinda rotunda si fara sa se astepte o sa i-o pun in fata. Vreau sa vada si el cat de intunecat e,dar ceva imi spune ca el nu va fi surprins,si ca eu nu voi fi in stare. Atunci poate ....cand nu voi mai suporta o sa incerc sa il arunc ca pe o minge. Dar cum as putea....daca el nici macar nu sta in palma mea...dar pluteste? Pana la urma...ma tem....ca nu voi face nimic. Si voi astepta asa,tacuta...ca el sa devina un soare normal. Un proces trist,dar inevitabil. Va incepe sa lumineze,si atunci....o sa raman iar fara sa stiu ce sa vreau .daca pana si un soare intunecat ajunge sa lumineze...poate ca imi trebuie luna.  

2 comentarii:

Andra Irena spunea...

dci..trebuie sa iti zic mai intai ca ma dor ochii..nu mai scrie asa..ca mor aici..
de soare stiu ca nu-l mai suporti
ceea ce imi displace profund..eu abea assteptam soarele..abea asteptam ca razele lui sa ma incalzesca..sa ma uit la el si sa ma incrunt.
soare negru?? asta nu-mi place..si daca il faceai mov si tot era mai bn...negru nu place...opaa..si e si rau pe desupra..si te si asculta.mai romina...cred ca ai vazut prea multe desene animate
ti ti se pare ca soarele negru ar putea fi....un partener..ca sa nu ii zic prieten cu care s afci totul? e ciudat
soarele se si joaca? ma lasi fara cuvinte...incep sa cred ca e mai mult decat un soare
poate ca iti trebuie luna..atata timp cat nu e neagra ti-o daruiesc eu:))

Hubba Bubba spunea...

imi place postul...e unu interesant..dar nu am akum kefu sa interpretez sau sa comentez..si andra asta e o kestie personalizata..soarele EI:)))