11 oct. 2010

Toamna

Ce ? Ce raspunzi cand cineva te intreaba simplu ,,ce?,,. Cel mai des...nimic. ,,Nimic,, in felul asta. Pentru ca mereu sunt prea multe de spus.
Iubitul meu blog mov va face 2 ani pe 19 luna asta...iar luna trecuta a fost prima in care nu am scris nimic,prima in aproape doi ani. Si nu pentru ca nu as fi avut ce. Dar nu am avut cand. Timpul nu trece asa cum as vrea,asa cum probabil am vrea toti.Nici macar lucrurile care depind de noi nu decurg asa cum ar trebui sau mai bine zis asa cum am vrea.Stoicii imparteau lucrurile in doua:cele care depind de om si cele care nu tin numai de om.De unde stiu asta?Dintr-un loc in care nu mai merg.
Oamenii ar trebui sa stie ca nu exista dezamagire mai mare decat cea legata de propria persoana.Daca ar stii asta poate ca ar actiona altfel,poate ar face mai mult pentru ei. Sau poate ca nu...de teama sa nu ii dezamageasca pe ceilalti.Si da,vorbesc in numele meu. Personal,sunt dezamagita de mine pentru ca nu sunt niciodata fericita. Iar fericirea o consider scop in viata,asa cum filozofii o considera o datorie a omului.O perspectiva religioasa(dar nu ortodoxa) considera de asemenea ca datorie fericirea omului,pentru asta ne-a lasat Dumnezeu pe pamant.
Nu ma mai intreb cum fac unii,pentru ca nici nu prea mai cunosc vreunii fericiti,impacati.Stiu o cale(si nu!nu e moartea!)dar mi se pare imposibila de realizat.
Lucrurile marunte...e greu sa te bucuri de ele cand ai senzatia ca cele majore nu sunt tocmai imbucuratoare.Postul meu este evident depresiv,dar ar fo anormal sa fie altfel:)).
Stim cu totii ca exista persoane care ne iubesc pe care ne facem ca nu le vedem sau le vedem dar nu ne mai intereseaza pentru ca ne-am obisnuit sa fim..iubiti de persoanele alea.
Uitasem ca toamna este o perioada grea,cel putin pentru mine.si pentru pomi:))Seman cu un pom atunci?:))probabil:))(deci nu sunt singura!)tind sa fac parte din familia gimnospermelor(sau mai putin savant spus,sa fiu un brad). Pentru ca putem asemana frunzele cu sentimentele,daca nu chiar doar cu dragostea(sentiment mereu controversat pentru cei care il pierd,de retinut ca devine controversat dupa ce il pierd:))).
Ce am de spus in fond? Ei bine...as avea ceva de spus. Dar..nu am timp. Este acel maret post,care ar fi trebuit sa apara de mult dar nu a facut-o,care in fond nici nu este atat de maret pe cat ar putea da impresia prezentarea facuta de mine.Decat ca acea constatare care de aproape 2 ani ma face sa vreau sa il scriu este de o importanta decisiva pentru mine,pentru viziunea lumii in care traiesc,si pe care de altfel a impartit-o in doua. Dar nu constatarea in sine a separat-o ci chiar Demiurgul,doar ca nu puteam eu inca sa vad. Cum nici multi altii nu vad...sau poate ar trebui sa zic multe altele...sau poate nu.Ar fi un post care ar definii conceptiile mele actuale despre oameni...poate se vor schimba...desi ma cam indoiesc.
In fine,palavragit-am destul! Doar atat sa mai spun.Ca suntem praf,sau asa cum suntem acum comparativ cu Europa(dezvoltata)de mult timp! Nu e ceva recent. Si afirm asta datorita programei actuale la limba si literatura romana,datorita careia a trebuit sa citesc scrieri de manolescu,blaga,calinescu si djuvara,legate de ,,dimensiunea religioasa a vietii,,.Pe limbaj mai simplu,Blaga e cel mai placut la lectura,sau cel putin mie mi-a placut cel mai mult.Sper ca cititi,sper ca putinii cititori ai acestui blog citesc. As putea sa fiu radicala si sa spun ,,sper ca nu va doriti sa fiti prosti,,. Dar as fi rea...asa ca nu voi spune.:))
Mi-e dor de tot ceea ce simteam la un moment dat ca ma defineste. Acum stiu ca nu sunt decat eu,ca doar in mine pot gasi ceva care sa spun ca face parte din eu,dar tot ceea ce e in mine in acelasi timp nu e. Deci ,,eu,, nu mai exista? Vechea problema a Sinelui...pe care nu sunt inca in masura sa o dezbat.
Pana una alta...va urez...toate cele bune?nu...nu prea am ce sa va urez...decat sa va bucurati de ceea ce aveti.sau sa va bucurati inchipuidu-va ca aveti ceea ce va doriti.

4 comentarii:

Anonim spunea...

ce??? ce sa fie..da ai dreptate sunt multe de raspuns asa ca raspunsu cel mai scurt e"nimic" ..aici chiar ai dreptate ...:))) si stiu o dezamagire si mai mare decat aia de care vb tu dar aici sunt multe de spus asa ca nu mai zic nimic pe principiu de mai sus.Sa fii fericit hmmm nu pare s afie o datorie (daca asta ai vrut sa spui) si nu cred ca pt asta ne-a lasat Dumnezeu in nici un caz...fericirea la inceput era ceva normal asa cum e sa respiri apoi ...a devenit un dar de la Dumnezeu nu un scop sigur ca Dumnezeu vrea sa fim fericiti ..dar ..nu asta e scopu pt care traimi cel putin nu scopu final dar si aici e mult de spus ..asa ca nu mai zic nimic. Sa stii ca mai exista unii fericitii chiar foarte si au mai putine motive sa fie fericitii decat ai tu si bucuria e un fel de rod care are radaciniile adanc in fipte in suflet si indiferent de vreme are timpu in care rodeste vizibil..dar si aici sunt multe de spus ..asa ca nu mai zic nimic.Daca tu crezi cu adevarat nimic nu e imposibil si daca vrei cu adevarat poti ..deci ..de ce nu crezi?? de ce nu vrei?? si atunci cand gasesti inca o persoana care sa creada la fel si sa vrea la fel nimic nu poate sta in calea lor....dar si aici sunt multe de spus....asa ca ma opresc. off si cate ar mai fi de spus la postul tau(care nu mi se pare deloc depresiv ..sau poate e putin..) dar cred ca ma opresc pe baza primului principiu enuntat de marea filosoafa R I : ce? rasp:nimic(pt ca e prea mult de zis) multumesc pt urarii si chiar nu vrei sa ai cea ce iti doresti?? dar sigur revenim la aceasi intrebare"ce?"si acelas raspuns :"nimic"

purplegirl9212 spunea...

nimic...f bine spus:))nimic...si totusi...puteai sa dezvolti nu sa te opresti:))

antonia spunea...

Foarte frumos , pacat ca nu postezi in fiecare zi , e o relaxare pentru ochi sa citesti asa ceva >:D<

purplegirl9212 spunea...

merci antonia...:*