19 oct. 2010

Despre sfarsit

Cand se termina?ceva? Se termina vreodata cu adevarat? Un sfarsit clar,definit ca un punct...exista? Intrebarea mea poate parea stupida, dar analizata mai atent...ne putem da seama ca un sfarsit nu apare niciodata. De ce au mai inventat oamenii notiunea de sfarsit? Buna intrebare! Pentru ca in conceptia mea nu tocmai favorabila omului,el are nevoie si de asta...are nevoie de sfarsituri. Cum am suporta ideea ca nimic nu s-a sfarsit cu adevarat,ca lasam totul nesfarsit cand ne ducem in pamant? Nu tocmai bine. Sau in cazul casatoriei? Cum sa stim ca nici una din relatiile anterioare nu s-a sfarsit de fapt? Ar fi IMPOSIBIL. De ce cred eu ca un sfarsit nu apare niciodata...? Pentru ca mereu vor exista repercursiuni in prezent datorate trecutului. Prezentul oricarui viitor va avea pecetea trecutului. O actiune care sa nu ne influenteze absolut deloc? Poate fi una in care nu suntem implicati activ...absolut deloc...foarte rare si acelea. Cand mergem pe strada de exemplu. Mersul in sine nu ne va afecta viata,totusi! Dar locul in care mergem...poate gandurile pe care le avem pe drum...un telefon primit sau o persoana intalnita,o privire fara un zambet...o vitrina,un anunt...orice;ele chiar pot influenta multe,fara ca noi sa ne dam seama! Deci,chiar daca actiunea pare ca s-a terminat dupa ce am inchis telefonul,atat timp cat apoi ne gandim la ce am vorbit,cat avem o alta stare datorita discutiei sau poate chiar actionam in functie de cele vorbite(adica mergem sa ne vedem in fata mcului,nu in statie)actiunea nu se termina. Fizic? Ei bine,poate ca fizic se termina..aparent. Dar oare nu se transpune in fizic prin cele ce ii urmeaza? Putem in orice caz considera ca ramane intr-un mod imaterial suspendata in ...timp si spatiu? Sper ca explicatia mea a fost destul de clara. Problema este ca daca fiecare ,,sfarsit” ramane suspendat in timp si spatiu,el nesfarsindu-se in fond niciodata,mereu se va putea intoarce la noi. Poate ca sa ne deranjeze...sa ne invioreze... Atunci ar putea sa ne loveasca luminita...si sa ne dam seama ca in fond...nu s-a sfarsit! Tine de noi sa se termine? Definitiv? Ei bine...da. Se termina atunci cand acceptam. Ce sa acceptam? Ceea ce s-a intamplat desigur...problema este ca oamenii nu se impaca atat de usor cu trecutul. Si nu neaparat pentru ca nu ar vrea...dar pentru ca nu reusesc,sunt usi,usite ce isi au cheile pierdute in prapastia inconstientului. Dar daca noi ramanem schimbati,ca sa nu zic mutilati de lucrurile prin care am trecut...oare se va putea termina vreodata? In fiecare secunda a vietii noastre luam decizii. Chiar daca deciziile sunt atat de bine impregnate incat nu ne mai dam seama. Alegem...ceea ce ni se pare mai bine. Dar oare chiar avem libertate de alegere in momentul in care nu exista egalitate intre optiuni? Daca nici macar nu se compenseaza intre ele? Nu cred... De ce vor oamenii sa se razbune? De ce le da satifactie asta? Daca cineva a gresit...revansa va veni cu timpul...pentru ca o greseala nu poate avea urmari bune. Daca nu se intampla nimic...inseamna ca tu esti cel/cea care a gresit. Poti sa accepti asta? Nu prea reusesti...si vrei sa iti dovedesti puterea! Cui? Tie desigur...omule...este slab chiar si daca simpatizezi cu idea de razbunare. Eu? Eu nu sunt un model in aceasta privinta:))categoric nu:))avem chiar si un caietel in care imi notam fiecare magarie ce mi se facuse(asta in clasele primare)de ce o notam? Ca nu uit sa o razbun atunci cand voi fi mare!:))si chiar si la inceputul liceului,consideram ca pentru orice ti se face...(rau)trebuie sa faci dublu...daca unul te lasa chior,tu sa il lasi orb! Am evoluat? Nu in practica..maxim in idei:)). Postul meu trebuia sa fie despre sfarsit. Despre sfarsitul care in fond nu apare niciodata,peste care incepem atatea alte activitati sau in continuarea caruia facem atatea alte lucruri. Ca si majoritatea constatarilor mele...si asta m-a intristat. Iata un alt lant care nu ne lasa spiritul liber...hevel havolim,hakol hevel... Negrisor a murit in vara asta,si odata cu el,toate scrierile mele,toate pozele,melodiile sau orice as mai fi putut avea acolo...speranta moare ultima...dar constiinta e intuitiva. Macar blogul mai traieste,iar astazi face 2 ani! De aceea am si postat azi...pentru blogul mov. De ce tin la ceva fara suflet? Pentru ca am lasat din sufletul meu acolo. Noapte buna.

6 comentarii:

Anonim spunea...

o vb pe care o folosesc eu des este:"orice sfarsit este un nou inceput"; de aici rezulta si faptu ca sfarsitu e un fel de vesnic inceput :)) ..totusi e adevarata si vb : "toate au un inceput si un sfarsit" toate lucruriile fizice se duc...asa suntem noi oamenii facuti ne nastem... suntem copii ..apoi adolescenti.. tineri...batrani .. apoi ne ducem ca un fir de iarba care se usuca si ca un abur care se spulbera in vant ...la fel sunt toate lucruriile pe care le avem ..sunt trecatoare ca si noi (fizicul nostru) ....si toti oamenii au nevoia de un sfarsit, de aici si expresia "satul de zile" .. asa cum spui e foarte trist sa te duci in pamant (de acolo de unde ai fost luat) si sa stii ca nu ai terminat tot ce ai avut de facut , din punctu asta de vedere cred ca sunt doua categorii de oameni
1.cei care se duc in pamant si lasa totu nesfarsit
2 cei care au sfarsit cu adevarat tot ce au avut de sfarsit, si cu adeavrat au fost niste exemple pt cei din jur, si ce au inceput ei o sa ramana mult dupa moartea lor fizica ..o sa ramana in memoria celor din juru lor..o sa raman vesnic. In ce priveste casatoria si relatiile avute inainte sunt sigur ca nu s-au terminat. si mai sunt sigur ca multe din relatiile dinaintea casatoriei nici nu au inceput asa cum trebuia, ca sa poata fii sfarsite, pt ca nu putem vb de sfarit unui lucru atata timp cat lucru ala nu a fost niciodata cea ce trebuia sa fie ;de pilda daca vreau sa construiesc o masina insa din cauza faptului ca am asamblat piesele gresit masina acea nu functioneaza deloc ..chiar daca eu am terminat de pus toate piesele si cred ca am sfarsit lucrare ..dar masina aia nu a devenit niciodata cu adeavrat o masina ci doar o incercare nereusita care arata ca o masina ,de defapt nu e ceea ce pare a fii si nici nu a fost cea ce trebuia sa fie. e un fel de "caricatura" ..tot asa se intampla si cu relatiile atata timp cat ele nu au inceput asa cum trebuia ..e posibil sa nu se sfarseasca niciodata cum trebuie..deci o sa aibe mereu repercusiuni negative o sa fim niste oameni care am abandonat inainte de a incepe cum trebuie

Anonim spunea...

Oooooooo si cata dreptate ai!! ...si cum ne urmareste trecutu si toate faptele alea rele si toata ura pe care am purtat-o in suflet..ne urmareste atat de repede... ne ajunge ,ne tranteste la pamant in cat toata viata noastra e influentata de trecutu ala rau pe care l am avut ..un singur rau poate strica muuult bine ...si din cauza unui singur rau vin muuulte rele atat de multe incat toata viata si toate deciziile luate sunt in umbra acelui rau asa in cat ai mare dreptate faptele noastre rele(chiar daca noi credem la un moment dat ca sunt bune ..se adeveresc mai incolo a fii facute sub influenta raului deci sunt tot rele) aduc alte fapte rele , e un rau care se continua la nesfarsit .. nu numai ca ne distrug pe noi ci ii distrug si pe cei din juru nostru....multi se opresc aici si raman trantiti la pamant ,nu mai cred ca se poate schimba ceva raman, jos si cred ca asa trebuie sa fie toti ..dar intervine ceva asa cum ziceai "tine de noi" sa recunoastem ca nu e bine sa ramanem jos ,ca nu e bine sa continuam asa ..tine de noi sa realizam continuarea asta vesnica in rau..si tine de noi sa credem in ceva mai mare decat noi care ne poate ierta care ne poate ajuta sa incetam cu rau ,sa recunoastem ca am gresit, sa ne impacam cu faptu ca am gresit ..sa ne ridicam si sa mergem mai departe ....tine de noi sa ne dorim sa SFARSIM cu raul ..asta cred ca e singuru sfarsit vrednic de luat in calcul atunci cand omu realizeaza ca a fost rau si ca acum e timpu sa se schimbe ,ca a gresit dar ca vrea sa nu mai greseasca, si ca exista Unu singur care nu a gresit .. El il poate ajuta sa nu mai greseasca ..cred ca la punctu asta se sfarseste o traire in rau si de aici chiar incepe un nou inceput..acum te ridici vezi ce ai gresit dar refuzi sa mai gresesti in continuare ..te ridici vezi ca ai fost rau si iti pare atat de rau ..dar ce se intampla cu toate urmarile rele de care ai spus?? da..da.da.da.alea pe care le meritam.. nu? Ai spus ca oricine greseste cuiva o sa ii se itoarca rau inapoi ..daca am gresit jumatate de viata inseamna ca urmatoarea jumatate de viata chiar daca nu mai gresesc o sa suport consecintele greselilor anterioare....deci asta inseaman ca desi nu mai vreau sa gresesc si desi vreau sa ma schimb sunt nenorocit pe viata (si ai mare dreptate) ...sunt fara speranta !!! ... o sa mor cu toate neterminate ,pt ca sigur nu o sa pot sa suport repercursiunile relelor mele, macar daca ar fi doar repercusiuni fizice.. dar ura mea o sa se intoarca cu ura .minciuna mea cu minciuna .. tradarea cu tradare..supararea

Anonim spunea...

suparare ..furtu meu cu furt ... nu de 2 ori ci de 10 ori mai mult ..si cine e ala care nu a gresit mult pt cei din juru lui??? deci toti meritam sa ne ducem in pamant si sa lasam neterminat ce am inceput....dar ce bine ca a existat Cineva care a hotarat (ca daca ne pare rau ) sa ia El asupra Lui repercusiunile greselilor noastre desi El nu a gresit cu nimic s-a dus singur si a purtat repercusiunile tuturor celor care au gresit si carora le pare rau ..aici e cu adevarat un Nou Inceput pt ca se termina cu adeavrat cu raul si ai speranta ca poti sa mergi mai departe ,insa in fiecare zi ..in fiecare clipa..in fiecare moment...poti sa cazi , asa ca in fiecare zi ai sansa de a trai acel nou inceput, sa fii gata sa alegi sa nu mai gresesti ..gata sa alegi sa ajutii pe cei din juru tau sa se ridice ..gata sa traiesti aceeasi viata cu Acela care chiar nu a gresit,iar bunatatea Lui s-a transformat in bunatate vesnica si pt tine , si in tine ,in viata ta de zi cu zi, bunatate care se coninua la nesfarsit.. pana in ziua cand o sa trebuiasca sa te cobori in pamant si cei din juru tau o sa -si doreasca sa traiasca viata asa cum ai trait tu ...ca o lumanare care inainte de a se stinge aprinde multe alte luminite in intunericul din lume ..si acele luminite la randul lor aprind alte luminite in asa fel in cat Noul Inceput devine vesnic si toate greselile tale se videca ..nu nu mai ca dispar insa se transforma in ceea ce trebuiau sa fie ..nu numai ca relatia nu s- a terminat insa poti sa speri ca relatia poate deveni cea ce trebuia sa fie ..prietenii sa devina doar preteni .. cu adevarat prieteni..si acea persoana cu care te casatoresti sa fie doar acea persoana care trebuia sa se casatoreasca in cele din urma cu tine

antonia spunea...

>:D<

Silvia spunea...

mai..tin sa-mi spun si eu parerea si tin sa cred ca EXISTA un sfarsit. desigur, nu unul bine definit, nu unul carui sa poti sa-i zic ca a avut loc pe data de.. dar , exista. si asta tine de autodisciplina. te gandesti ca daca esti o fire destul de puternica poti sa lasi trecutu in urma si sa nu lasi toate acele "fantome" sa te bantuie. poti sa zici foarte bine ca o etapa a luat sfarsit. evident, raman urme, daca nu evidente, cel putin in subconstient, dar asta nu inseamna ca tre sa le aducem permanent la viata. si se mai presupune ca odata cu incheierea unei etape sau pe parcurs ce lucruirle se intampla si gresim, invatam din prorpiile greseli si asta duce la autoperfectionare. deci ar veni cam tot raul spre bine. si aici am putea sa definim si noutiunea de plictiseala cu care tu afirmi ca nu esti prietena. daca un lucru tine la nesfrasit, la dracu, odata si-odata tot te plictisesti. nu poate sa fie totul numai lapte si miere. iar daca nu e totul doar lapte si miere si nici nu vrei sa admiti ca te plictisesti este o ciorbita calaie, nu foarte placuta, inseamna ca e o situatie in care te complaci. aici ar putea sa intervina si frica. e o discutie cu prea multe variabile care poate capata mii si mii de interpretari asa ca nu cazul de contraziceri. cum s-ar spune "tot ce se naste moare chiar de la inceput". cat desprfe faza cu telefonul, vitrina, persoana cu care te intalnesti, este destin, este inceputul si nu poti sa-l controlezi. asa, ca de final un xoxo

purplegirl9212 spunea...

daca nu dadeai xoxo totul era zadarnic...