22 mai 2010

Nimic emotiv imaginar

@As vrea sa te fac sa suferi doar ca sa vad ca mai simti ceva. Vreau sa te vad plangand,ca sa plang si eu. Daca semanam,atunci si eu ar trebui sa pot plange odata cu tine. Ar trebui sa ne uitam pe cer in acelasi timp si sa vedem aceeasi stea. Ar trebui sa respiram la fel,si sa calcam mereu cu dreptul inainte,sa avem pasii de aceeasi marime. Ar trebui ca nimic sa nu ne poata atinge,sa ne rastogolim in globul nostru de cristal prin lumea asta,care nu va putea sa il sparga. Pentru ca nu are ce sa sparga. @Vreau sa ma inveti sa cant la pian. Nimeni nu canta la fel de frumos ca tine la pian,pentru ca nimeni nu esti tu. Nu as avea nevoie sa imi mai spui nici un cuvant,mi-ar fi sunetele de ajuns. Vreau sa fie o furtuna,vreau sa ne prinda pe strada si sa alergam. Putem sa facem pneumonie. Dar ce conteaza? Ce mai conteaza? Daca s-ar intampla ceva din toate astea...totul ar conta,pana si o frunza cazuta,pana si una din picaturile de ploaie. Sensul fiecarui atom mi-ar fi aratat si mie,si noua. Nu inteleg nici eu prea bine cum te-as putea iubi daca si tu ai face-o. Iar tu ce ai face? M-ai iubi pentru mamica ce o intrevezi in mine? Desigur. @Dar nimic nu conteaza pentru ca nimic nu se intampla. Nu ai de unde sa te intorci,pentru ca nu te-ai dus nicaieri,pentru ca nu ai fost nicaieri. Pentru ca Nimic nu se intampla Acum,nimic am senzatia ca a fost,nimic am senzatia ca va ramane. Nu sunt decat visuri,sperante si...nimicuri evident. Pentru ca nimic nu ma opreste sa ma gandesc la ele si sa le port cu mine. Nimic nu te poate opri pe tine sa transformi nimicul. @Stiu ca vorbesc aiurea si ca poate ai face un efort de concentrare ca sa ma intelegi. Problema e ca nu ai ce sa intelegi. Si sincer,ma indoiesc ca ai intelege tu ceva ce nu inteleg eu. Nu ma cunosti,nu m-ai cunoscut vreodata. Ai crezut ca o faci probabil. Ei bine te-ai inselat. Stii chiar mai putine ca mine,iar eu stiu foarte putine. Te-am vazut ca pe o carte. Asteptam ca vantul sa dea paginile,ca sa nu te ranesc. Iti inchideai brusc filele,si imi aratai o coperta neagra,de piele,ca de Biblie. Imi aratai cat de mult rau am facut. Dar oare cine ca mine nu face? Vantul era cateodata mai puternic si iti dadea la o parte si copertile,se nimerea cate o pagina aiurea...la un moment dat s-a intamplat ceva. A inceput furtuna aia despre care iti vorbeam eu mai sus. Eu eram mica,nu iti puteam acoperi foile,te-a udat,te-a luat in vartejuri de vant. Am fugit cat am putut dupa tine,dar te-a aruncat intr-un rau urias,pe langa care eu ma simteam ca o furnica. Ti-am gasit ramasitele alb-negre patate de noroi,amestecate cu mal si sfasiate. Ti se luasera literele si nu te mai puteam citi deloc. Oricum mai erai decat cateva bucatele,restul pesemene ca fusei descompus de valtorile apei. Te-am strans,la inceput te-am bagat in punga sa te pastrez,apoi te-am dat. La un centru de reciclare,ca sa fiu mai eco. Ce am mai gasit apoi din tine in plimbarile mele pe langa rau am ingropat. Am vrut sa te reconstitui in gand. Nu am reusit nici asta,pentru ca nu m-ai lasat sa te citesc integral. @Erai o carte naspa ca sa spun asa. Randurile tale pareau cuvinte fara sens si noima. Nu aveai pic de frumusete in stil,nici figuri de stil,decat in locuri nepotrivite. Nu ma atrageai sa te citesc. Voiam sa te termin mai repede ca sa fac un rezumat al lucrurilor aflate din tine. Nu te placeam macar,nu aveai pic de cultura in toate paginile tale. Dar voiam sa te citesc,asa,ca pe o carte oarecare,din care speri sa afli ceva. Am inteles mai tarziu ca erai cartea Mea. Setea mea de cunoastere ma facea sa imi doresc alte carti,din care as fi putut invata mai mult,dar niciodata,pentru nimic,nu te-as fi lasat neterminat. In fond,eu niciodata nu incep alta carte pana nu o termin pe actuala. Iar pentru ca tu mereu iti inchideai astfel paginile,probabil ca nu te-as fi putut termina vreodata. Ce-i drept,ar fi devenit o tristete pentru mine. Dar tu,prin intuitia aia idioata a ta,ajunsesei la disperare,stiai ca aveam nevoie de o frumusete care sa imi incite inteligenta,pe care tu nu o aveai. Stiai foarte bine ca nu o aveai,si ai prelungit o groaza citirea ta. @Eu am suferit foarte mult cand te-a luat furtuna. Erai cartea Mea,si nici macar nu am apucat sa te citesc in intregime. In mijlocul curtii,pe iarba,acolo unde era locul tau,am vazut ca aveai o sforicica. Era bine prinsa in pamant,era semnul de carte. Puteai sa te tii de ea! Dar nu ai vrut. Stiu eu bine ca nu ai vrut. Nu o sa pot avea vreodata certitudinea ca nu era nimic interesant in tine,din moment ce nu te stiu. Drept urmare,imi vei lipsi mereu,ca orice carte furata. Ce-i drept,tu esti aparte,te-ai lasat furat. Poate ca ai facut mai bine. Dar cum as putea stii vreodata? @Iti sunt datoare prin juramant sa te iubesc mereu,si asa voi face. Eu imi achit datoriile. Dar tine minte ca tu m-ai facut datoare. Eu nu as fi jurat niciodata de bunavoie asa ceva. Nu imi place sa jur,nu imi place sa promit. Stii bine ca eu,spre deosebire de tine,fac ceea ce spun. Ma santajai groaznic. Si pentru ca vreau sa te fac sa plangi,in speranta ca voi plange si eu,am sa iti spun ca nu plangeam atunci cand eram langa tine din cauza ta,din cauza ca voiam sa iti fiu alaturi la suferinta cauzata de rahatul tau de intuitie,plangeam si eu pentru cartea care mi-o furasei tu,si pe care trebuia sa o las furata doar ca sa nu plangi tu si mai mult! Stiam ca nu aveam cum sa o mai termin,plangeam pentru ca renuntam,imi plangeam de mila daca vrei sa spui asa. Imi era atat de mila de tine incat renuntam la mine,apoi mi se facea mila si de mine,dar tot nu renuntam la tine. Eu valoram si mai nimic decat tine in ochii mei. Mereu gresisem,nu voiam ca dintr-o greseala sa iti rupi paginile singur. Mi-am rupt eu aripile...acceptam o viata,si nu orice viata,dar chiar VIATA MEA alaturi de tine. M-am sacrificat pentru tine,iar tu te-ai lasat luat de furtuna. Vreau doar sa iti multumesc si sa iti spun ca imi achit juramantul,il achit in aceeasi masura ca in timp ce te citeam. Acum nu mai trebuie sa ma prefac,sentimentul nu e nul,dar nici departe nu e. important e ca e,si ca eu ma tin de promisiuni,pe cand tu NU. Ai fost o carte proasta,si totusi...am invatat destule in incercarea de a te citi. Iti multumesc din nou,Dumnezeu sa te odihneasca acolo unde esti,acolo departe unde esti,sper sa nu ma mai apuce disperarea pentru ca nu stiu unde esti,sper sa nu ma mai trezesc intreband unde esti. Noapte buna. Dragostea nu moare niciodata,ea e doar omorata.

5 comentarii:

Pucalini spunea...

asta asa este.. dar nu pot sa nu ma abtin sa nu ma gandesc..

Hubba Bubba spunea...

hmm..poate a fost o carte proasta...dar asta ai descoperit ulterior..cand era deja de domeniul trecutului..intuitia aia idioata cum o numesti tu..in felul ei e geniala faza naspa e ca te "descoperea" pe tine..gen intr un maldar de prostie se intrezareste o intuitie uimitoare..dar care totusi nu e buna...el plangea ca prostu iar tu plangeai dupa cartea ta...stii m am pacalit..oricat ai incerca sa il inlocuiesti n o sa poti niciodata oricat te ai sacrifica...ai renuntat prea mult si stii si tu asta...si ai renuntat pe degeaba..acuma e bine ca ai luat o de la inceput:) si da dragostea aia o sa moara in tine...tu ai omorat o..o sa traiesti tot timpul cu un cadravu in tine..trebuie sa astepti sa se descompuna..daca nu s-a intamplat deja:)

Romina spunea...

cred ca ai copt-o ceva asta cu cadavru in descompunere in mine.adica hai stil metaforic.da pana mea!!!un cadavru in descompunere in mineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee?!?!?!?!

Anonim spunea...

25 mai 2009 e azi?? aaa nu e 23 mai 2011 ..baaaa nu!!!!!!!!! e 22 mai 2010....nu...offf!!! in ce data suntem??...e pana la urma 25 mai da nu 2009 ci 2011 ok..nu am inteles niciodata de ce unii pe la scoala la ora de romana vorbeau de de" mai 3" si nu ziceau 5 .03 ..sau macar 03 .05 ..sau in cel mai rau caz daca tot doreau sa lungeasca data sa zica 3 mai ..nu ,"mai 3" ...off dar sunt si eu greu de cap ..probabil ca sunt multe lucruri pe care nu le inteleg (treb sa le intuiesc..sau sa presupun)...trecand peste data, ca nu vreau sa ma lungesc cu scrisu ..ci vreau sa comenetz scurt si la obiect :D

nu stiu daca treb sa iti reamintesc faptu ca iti iubesc blogu :)))(cata prostie..dar chiar il iubesc :)))) ) cu mici exceptiii . si mai treb sa mentionez ca u ai avut o influenta destul de mare asupra mea....si crede ma nu oricine reuseste aceasta performanta . acum o sa fac niste comentarii total atipice mie ..oricum sunt facute cu mult respect fata de tine si fata de tblogul tau,si toate ideile mentionate aici . La vremea cand am citit acest post(stii u cand), cateva propozitii mi au atras atentia si m au facut sa imi dau seama ca tie nu iti place sa isi foloseasca lumea intuitia ,atunci cand vine vb de tine :

"Dar tu,prin intuitia aia idioata a ta,"-- saraca intuitie, de ce era idioata ...???
"suferinta cauzata de rahatul tau de intuitie, "--asta e o adresare chiar dura la saraca ituitie

..chiar atunci cand de abia imi permiteam si eu sa ma folosesc de intuitie ..u ai omorat o ..saraca de ea...si acum de curand am aflat ca nu mai am voie nici sa presupun.Nu am voie ,dar nu e bine nici asa. Ma tot gandesc cum e bine??...dar asta e ..am teminat cu intuitia ..am terminat si cu presupunerea ,a ramas doar ce ai zis tu, cu contradictiile tale ,care ma baga in ceata :))hai sa vedem un mic si vag exemplu :
"Stiu eu bine ca nu ai vrut. Nu o sa pot avea vreodata certitudinea ca nu era nimic interesant in tine,din moment ce nu te stiu."
ok aici sunt in "ceata" de unde stii u bine ca nu a vrut ???(sigur ca e vb si de un context dar tot e valabila intrebarea) hmmmm probabil din intuitia ta ,pt ca imediat dupa, nu esti sigura ...deci sigur treb sa fie vb de intuitie . offf iarasi presupun (e bine sau nu e bine ca presupun? nu e bine..dar nu e bine nici daca nu presupun deci ...e bine/rau :)) )
si sarind peste o gramaaaaada mare de comentariii pe care le as face (mult mai bine si frumos decat pe cele pe care le am afcut deja )
ajungem la :........................................................
Treb sa mentionez ca am citit si ultimu post(ala din 2011), si ca am aruncat un ochi si peste cel din 2009 (interesant ala din 25/5/2009) si ..cred ca din intuitie am observat niste destule asemanari ..sigur e vb ca presupun eu (saracu de mine !!..) cred ca mai multe decat contradictiile din ambele posturi puse la un loc :))) dar sincer posturile astea sigur seamanaa ex :

"As vrea sa te fac sa suferi" ( citat din postu 2010)
"O sa ma asigur ca si tu simti ura. " (cit din 2011)

"Desigur, m-as putea da pe mine ca exemplu, insa sustin reciclarea!" (2011)
La un centru de reciclare,ca sa fiu mai eco. (2010)

:)) esti eco de 1 an de zile ..e bine ..greenpeace ...vb cu antonia poate faceti un ong :)))

"Bucura-te ca simti! Ai sa ajungi sa nu mai simti, e relativ simplu. Desigur, m-as putea da pe mine ca exemplu, insa sustin reciclarea! "(2011)
"sentimentul nu e nul,dar nici departe nu e. "(2010)
:)))=)) de la sntimentu "aproape nul" la exemplu de ne.....de eee nee nu cum se zice la persoana aia care nu mai simnte?? =))) hai mai ca nici in gluma nu pot sa zic ca esti nesimtita ..sigur ..ce pot sa inteleg si eu ?? cu inteligenta asta a mea ...

"Si vei crede pt ca atat poti sa intelegi " (2011)
"inteligenta,pe care tu nu o aveai"(2010)

Anonim spunea...

Prin intuitie si desigur, presupunere ,aici e vb de inteligenta (in ambele situatii)
dar tot prin intuitie presupun ca nu e vb de aceaasi persoana ,pt ca cea mai buna parte a postului (cu tot respectu ..dar treb sa recunosc ca e si putin comica) este :"Iti sunt datoare prin juramant sa te iubesc mereu,si asa voi face. Eu imi achit datoriile. Dar tine minte ca tu m-ai facut datoare. Eu nu as fi jurat niciodata de bunavoie asa ceva. Nu imi place sa jur,nu imi place sa promit. Stii bine ca eu,spre deosebire de tine,fac ceea ce spun. Ma santajai groaznic" (partea asta e :deprimanta ;comica ;inspira putina frica;si inca ceava )
----exemple de asemanare intre 2010 /2011 mai sunt ,dar astea mi se par superbe
Gata cu presupunerile si cu intuitia ..si cu toate astea... aaa da... hai sa mai presupunem un pic: ce faceai azi pe la 8 seara..cu cine erai??hmmm oo daa!!!=)) sau ...a fost romina luni de la prima ora la scoala? presupun ca nu ..si presupun ca s a uitat la ceas cand a iesit din casa si era ...hmmmm sa vedem 7:45 sau 7:50 :P :)) dar, gata ,gata cu presupunerile!!!! pt ca in final ramane doar ce ai zis tu ,si atat (nu stiu ce fac cu contrazicerile din ce ai zis ..dar asta e problema mea ..o sa ma descurc eu )
sigur ca voi termina comentariu prin: "Noapte buna. Dragostea nu moare niciodata,ea e doar omorata "
npte ..sau mai bine zis ce a mai ramas din ea ...si aia cu dragostea omorata..moaaama ce as mai comenta ...dar sigur ideea e reluata in postu din 2011 Moare dragostea ....tatatatam ....se naste URA :))