Printre altele,alegeri.

Si ce daca? Si ce daca imi pasa sau nu imi pasa? Si ce daca esti un purice? Si ce daca esti un elefant? Pana la urma de ce trebuie sa ne pese chiar atat de mult? Si cine suntem noi sa hotaram cum trebuie sa fie ceilalti? Eu ma surprind mereu comentand. Ia spune tu mai ROMANULE. Cum te simti? Cum o mai duci? Eu sunt tara ta,Romania. Ma mai iubesti? Si trecand peste aceste aberatii atat de specifice mie,voi aborda si eu un subiect electoral. Mai mult ca sigur,nu sunt in masura de cauza,nici macar nu pot sa votez(deocamdata)si totusi,va invit sa va spuneti si voi parerea,poate reusiti sa mi-o schimbati pe a mea. A iesit Base. Cine se bucura mainile sus. ok...mai usor mai usor. ei...a pierdut geona...da nu e ca a pierdut el amaratul,dar a pierdut si antonescu si eduard manole si mai ales Vadim! Imi place la Vadim faptul ca mereu s-a diferentiat clar de toti ceilalti concurenti. Nimeni nu a mai avut curajul sa faca pe atata lume hoata in sus si in jos ca el,in masura in care eu ma uit la tv foarte,foarte rar. Problema lui este ca poate fi considerant extremist. Nu prea ma pricep eu la politica,dar indarjirea omului asta ma sperie,poate tocmai din cauza asta il si gasesc interesant,special. Omul asta are principii. Nu neaparat corecte,dar are. Nu e ca o trestie unduitoare dupa nevoile personale. Base saracul are un ochi si ditamai chelia. Ca este impozant poate ca nu ar conta,dar atat vocabularul,prestatia,cat si istetimea lui par sa lase de dorit. Si hai sa ne dorim....si hai sa ne dorim sa ii creasca par...sa isi indrepte ochiul....sa nu mai zambeasca asa....sa nu mai foloseasca acelasi limbaj slabut care nu denota nici inteligenta nici prietenie. Hai sa ne dorim sa se schimbe de fapt. De la geona ce sa ceri....imi inspira o prajitura din acea cu multa frisca(poate datorita ochilor albastrii,care au fost de altfel prezenti la toti candidatii)frisca din tub,si crema cu aroma de ipsos. Este FAD omul. Caracter nixu,putere de influenta ciuciu. Singurul motiv pentru care l-as fi votat pe gena este acela ca a fost sustinut de vadim.:))nu?:)). Cel mai tare mi s-a parut din tot showul asta interventia telefonic a lui vadim(!)in timpul serii alegerilor de pe tvr1. Vorbea cu atata patima incat ti se facea teama ca o sa vina prin telefon sa iti spuna cum basescu a stabilit sa se stinga pe rand luminile pentru ca un tovaras de-al lui videanu sa transporte cu duba buletinele de vot. Nu stiu ce sa spun...da...in fond...DE CE NU? Si totusi...in ce hal a ajuns si tara asta....E trist mai oameni...foarte trist. Eram zilele trecute in tramvai. Un om amarat si zdrentaros a inceput sa isi taragane picioarele amortite,goale si rebegite de frig prin tramvai,in timp ce se milogea de calatori pentru un leu,evident,pentru neajunsa paine. Nu stiu daca poezia era sincera sau nu,dar starea lui jalnica era reala,trista,traumatizanta,depravanta,uluitoare. El reprezenta atatia altii ca el. O femeia vorbea la telefon,alta si-a tras geanta,altul a facut un pas sa se dea un pic mai departe,toti au inceput sa se uite pe geam sau in gol,sau oriunde dar nu la amarat. De teama sa nu vina la ei. Unii se ciuguleau langa usa,altii radeau mai prin spate. Iar eleganta preistorica citea lejer ziarele pe scaun. Atata ignoranta...rautate...lipsa de compasiune...ce era junga...dar ce e lumea in ziua de azi...in ce stadiu a ajuns. Fara sa stiti,in timp ce voi stati la caldura alti oameni nu mor neaparat de foame(nu au painea aia de un leu ma nene,de cele mai multe ori nu o au pentru ca isi cumpara tigari sau alcool)dar mor din cauza frigului care ii duce la hipotermie. Acolo jos,la scara blocului tau. O sa te intampine vanat cand iesi din bloc,bucura-te!caci nu va mai avea voce sa iti ceara leul ala. Nu am mentionat de batranele alea care sunt prezente de la 7 dimineata pe langa biserici,magazine,pasaje,etc. Multi spun ca sunt oricum batrane....dar chiar e asa de greu de inteles dorinta pentru viata mai oameni? Credeti ca voi va veti dori vreodata sa muriti?cu adevarat. Ei bine,si daca aveti impresia asta,e gresita. Sa va explic faza. Cum spunea si freud,suntem fiinte sexuale. Si chit ca vrei tu sa mori din cauza ca esti suparat pe viata sau ai ramas fara bani,sau ai fost lovit de niste papuci in cap,sau ti-a murit cineva drag etc,fiinta aia primara din tine zice NU. Nu nu...mai stai...ca nu mi te-ai inmultit destul,carpa ordinara,stai si suporta aici viata. Fraiere. Instinctul asta este atat de primar,incat nu realizeaza ca de la o varsta femeila intra la menopauza si barbatii....la ce or mai intra si ei. Nu am mentionat mare lucru de ziua aia nationala. Singurul lucru bun la ea e ca a fost libera. M-am gandit cate salarii ar fi dat de steguletele acelea nationaliste.multe...destule...revolta asta am simtit-o si cand am vazut excesul de bancute de banci si de cosuri de gunoi amplasate pe tot bd. Decebal si pe la alba iulia,si probabil si prin alte,multe alte,zone ale bucurestiului. Cata bataie de joc. La cate bancute au pus astia ar trebui ca jumate din locatarii din zona sa iasa afara si sa stea pe banci,si tot nu cred ca le-ar ocupa pe toate. Cosurile de gunoi...in loc de ghena probabil ca sunt puse atatea. Si schimbarea nu o sa se produca,mai ales curand. Pentru ca toti suntem scarbiti de politica asta,incat nu ne mai bagam in ea. Si cine are principii si vrea sa fie corect va pica,iar cine va veni sa fure...nu va schimba nimic. Oricum...MA BUCUR CA A VENIT IARNA. Mi-a luat cam multi ani ca sa imi dau seama cat de mult inseamna anotimpul asta pentru mine. E perioada din care am cele mai multe amintiri frumoase,in care apar o groaza de ocazii pentru distractii...si poate ca esential...perioada in care am vacanta. Sa va imbracati totusi gros,pentru ca iarna nu chiar atat de calda.

Cititorilor.

Cam mediocru...

                Nu. Nu imi e dor de tine. Pot spune doar ca simt lipsa a ceea ce stiam ca esti,a ceea ce eram.Recunosc ca traiesc bine si asa. As vrea sa mai continui fara sa stiu ca o sa ranesc. Dar stiu bine ca asa cum sunt eu. Asa cum esti tu. Totul ar fi un rau pe care ti l-as face. Poti considera ca esti indispensabil/a. Dar de ce sa te convingi de o asemenea minciuna?Nu ar fi oare mai bine sa accepti ca nu depasesti mediocritatea inconjuratoare?De ce sa incerci sa te mai supui momentelor de autoconvingere cand poti sa accepti?exista aparentele...mereu disponibile pentru orice doritor sa le imbrace. Ma rog. Poate ca aberez degeaba. O,tu suflet mult prea nobil ce nu te incumeti la asemenea josnicii. Ma pufneste rasul de subiectivismul cu care toti privesc viata. Iar ma rog. Tin sa anunt ca sunt curprinsa de un sictir profund. De o nepasare acuta. Simt ca nu am pe nimeni dar nici nu simt ca as avea nevoie de cineva.Momentan sunt plina de curaj:))un vis o sa ma tina pe linia de plutire multa vreme. Poate toata viata. Pana una alta. Treabuie sa mai spun ca emotiile si sentimentele pot fi controlate de minte si ca grijile astea cotidiene sunt atat de prostesti...Poate ca acum am ajuns si mai plictisitoare pentru cei ce citesc pe aici. Se datoreaza cursului de filosifie. Am chef sa ma las purtata de valuri sa vad unde ajung. De ce sa ma chinui sa ma gandesc ca o sa fiu disperata cand imi voi da seama UNDE AM AJUNS.? Nu are rost...in fond...sunt un vehicul...:))pentru sufletul meu nemuritor (logic).Si totusi...imi trebuie o pereche de sandale negre cu toc ortopedic de panza....de 10.

 

Bravo lor.(Pentru ca imi plac contrastele si limitele,ca nu-s mediocre.)

Vizita traumei mele

                             Nu doresc nimanui sa se simta atat de singur cum ma simt eu cateodata. Mi se spune ca sunt rea,iar eu recunosc ca imi place singuratatea. Nu mint pe nimeni,decat pe mine. Si Dumnezeu mi-a dat atata drept incat sa imi fac rau singura. Nu va bucurati prea repede! Nu inseamna ca prezenta voastra ma bucura. Sunt foarte convingatoare si reusesc sa ma pacalesc. Afisez o figura multumita de sine,pentru ca in fond,simt cel mai adesea ca tot ceea ce sunt se datoreaza propriei persoane. Stiu ca egoismul meu pare fara limite,dar tot eu stiu ca ele exista,si nu am curiozitatea sa le cunosc.          Ma multumesc la a-i multumi pe ceilalti. Incerc sa traiesc prin fericirea lor si nu reusesc. Ar insemna sa stau prea mult langa ei. Sa ii vad cum respira si cum prea des incearca sa imi vorbeasca si se mai si asteapta sa le vorbesc. As lua cateodata o oglinda si le-as pune-o in fata. ,,VORBESTE!,, poate asa ai sa intelegi la ce teroare ma supui. Ah scumpa figura de stil e hiberbola! Scumpa abilitate e naivitatea altora in momentele mele de luciditate! Ma face sa ma simt sus,mai sus,mai sus...pana cand parca plutesc. Dar dintr-o data a naibii constatare! Nu am aripi. Foamea de stiinta m-a facut sa cunosc gravitatia.           Nu doresc raul meu decat unui singur dusman. Cumplita deziluzie! Nu-l am! Dar stiu cine ar putea fi. Dar nu exista! Si nu pot deci sa imi imaginez o mogaldeata chinuita de tot ceea ce ii doresc eu. Imaginatia mea sufera de aceasta constrangere,de o realitate ce nu poate fi pacalita.Presupun ca acum apare intrebarea mai mult ironica...ce rau?:))          Poate ca nu mai e nici un rau. Poate ca a fost chiar bine. Poate ca asa a fost cel mai bine! Iar eu,in imensa mea prostie nu imi dau seama de asta. Stiu ca daca as fi desteapta as trece peste,as depasi momentul,as accepta trecutul si m-as impaca cu prezentul. Dar este atat de real ca nu sunt capabila sa fac nici una din toate astea! Acel ,,nu pot,, pe care il urasc.          Ma uit la mainile mele. Imi dau seama ca am depasit intamplarea. Am acceptat cele petrecute. Dar a ramas trauma. A ramas defectiunea. Aia nu vrea sa treaca! Si nu stiu cum sa scap de ea! Simt ca ma tine strans de tot in brate. Nu pot sa scap. De fiecare data cand incerc parca ma strange si mai rau,pana raman fara aer. Apoi ma las moale,caci stiu ca nu imi voi gasi scaparea. Deabia cand ii cad prada cu totul mai slabeste stransoarea si ma lasa sa iau o gura de aer.          Trauma asta a mea e atat de cruda incat atunci cand ma vede scaldata in lacrimi imi spune sa nu mai plang,ca ma fac fata urata. Pe mine atunci ma pufneste plansul si mai tare,pana ce imi simt amortite mainile si picioarele,capul imi vajaie si urechile imi tiuie;iar ea ma face sa ma simt o criminala,caci nu ii dau ascultare. Si plang si plang...pana ce simt ca am sa lesin. Dar a naibii sanatate...mai curand ma innec si tusesc si mi se ia orice urma de respiratie,mai curand imi bate inima ca scapata din gara si ochii se fac rosii si ma ustura ca de fum,dar niciodata nu pot sa scap intr-un fel convenabil de vizita traumei mele.             Nu vreau asta! Din simplul motiv ca nici ceilalti nu ma vor pe mine asa. Oare? Stiu ca intr-o buna sau rea zi voi afla raspunsul tuturor intrebarilor mele. Pentru multe el va fi acelasi:nu mai conteaza.Dar Doamne cat de bun ar fi fost daca il aveam la momentul potrivit!            Ma gandesc mult la iubire,la dragoste. La ce inseamna ea si cum se manifesta. Atunci ma simt parasita,si fara sansa sau speranta de a mai fi iubita vreodata. In mintea mea schimonosita In mod barbar de acesta trauma,eu am fost iubita o singura data. Nu cred in repetitie,asa cum voi nu credeti intr-o alta inviere. Singura persoana care m-a iubit vreodata pe lumea asta m-a lasat si ea singura. Si a trecut mai mult timp de cand a plecat fata de cat m-a iubit pe mine. De asta sunt eu singura. Pentru ca nu am cum altfel sa fiu. Timpul a fost si el atat de cumplit incat acum raul se travesteste in adevar,in real trecut. Face magnificul un banal,ma face pe mine un papitoi cu idei mari,prea mari pentru intreaga mea fiinta. Vreau sa spun ca poate persoana aia nu simtea decat ce trebuia sa simta,ceea ce era normal din acea postura,si ca eu dramatizez totul,eu fac totul mult mai tragic decat a fost de fapt. Poate ca totul nu era decat o aparenta necesara,iar eu am transformat-o intr-o esenta existentiala. Trauma asta face parte din mine. M-a modelat de-a lungul anilor. M-a facut sa nu uit de unde am plecat si unde trebuie sa ajung. Poate ca asa trebuia sa fie.       Nu mai am ce sa spun si acum mint. As vrea doar sa nu fiu condamnata pentru ceea ce simt si traiesc. Nu am pretentia ca cineva sa inteleaga cum e sa te simti SINGURA pana in clipa ce vei muri si te vei duce de aici. Nici ca cineva sa inteleaga fericirea singuratatii mele aparente,caci doar atunci eu raman cu mine,si doar in mine il mai pot gasi pe el. Pentru ca persoana aia e un el,este tataie.

Asa...de Paste...>:D<

              Trebuia sa scriu si eu un post cu ocazia sfintei sarbatori de Paste. Cred ca ar trebui sa incep cu urarile,pentru ca multi nu citesc decat inceputul:-?. Drept urmare va voi ura chestii simpatice la sfarsitul textului:)).               Trebuie sa spun cu regret ca nu am simtit sarbatoarea asta. Nu stiu cand a venit si nici cand a trecut...acum fiind duminica seara.                Nu am avut niciodata notiunea de iepuras:)). Ce iti aduce iepurasul....in toti ceilalti ani nimic...anul asta...s-a indurat de mine si mi-a dat bani,ca unui cersetor...chit ca nu am cerut....cu mentiunea...,,vezi pe ce tampenii ii mai cheltui...(si intr-o completa scarba)numai prostii iti cumperi!,,. Am avut si eu buna intentie de a face curat in toata casa ...ma gandeam ce fericita o sa fie mama cand o sa vina acasa si o sa gaseasca frumos in toata casa... Dragutii fulgi...2 dintre ei...s-au apucat si mi-au facut o ordine geniala in raft...s-au apucat si de sifonier...doar ca nu l-au terminat...mie mi-au ramas o groaza de chestii,majoritatea haine,imprastiate peste tot si pentru ca nu am fost in stare sa le strang....le-am indesat in pungi depozitate acum in spatele canapelei...ordine in stil romina... Eu am inceput sa ma ocup de toata casa. Dupa ce am dat cu aspiratorul apare mama care de cum vine....isi arata puterea corzilor vocale...deoarece muzica era data prea tare! Asa ca...am renuntat. Imi place sa cred ca am avut intentie...dar nu am avut cu cine... Oricum...am fost la piata si mi-am imputit geanta cu aroma de ceapa si usturoi...amanunte:-j:-j. ,,Toata lumea da in branci,nesimtot-o!,,-asta mi-a spus simpatica mea bunica..pentru ca eu nu faceam absolut nimic...am fost o planta....mama cu sormea(putin) si bunica...au gatit...au facut toate mancarurile alea cu miel...stufat drop ciorba...au facut oua frumoase...dar la ce bun? Eu am dat cioc singura. Mana dreapta a spus ,,Hristos a inviat!,, iar cea stanga i-a raspuns ,,Adevarat a inviat!,, am dormit pana la 2 in ziua Pastelui...mi-a placut ca a plouat...macar atat.               Stiu ca mai trebuia sa scriu despre cateva chestii....sa nu uit de TEVI...si da...ma rog:)). Poate as putea sa strecor aici si o noua idee...si anume ca...toate chestiile rele sunt facute involuntar. Nu am vrut aproape niciodata sa fac rau. Nu imi place sa ii fac pe ceilalti sa se supere(desi cel mai adesea se supara fara motiv,parca special ca sa ma enerveze pe mine,ca doar sunt amuzanta cica atunci cand sunt nervoasa).M-am gandit eu mult si am hotarat ca ar fi cazul sa imi cer scuze oficial pentru toate chestiile care i-au facut in vre-un fel pe ceilalti sa sufere. Nu urasc pe nimeni...deabia daca simt antipatia....dar se intampla sa actionez fara sa imi dau seama. Oricum:))mai bine mai tarziu decat niciodata:)). Persoanele care se supara ma cam enerveaza. O alta chestie descoperita de curand...este inutilitatea supararii:)). De ce sa te superi daca iti trece? Cea mai tembela reactie a unei persoane suparate este...a ta andra...,,hai ca eu am plecat,, sau nici macar. Pur si simplu pleci! E ca si cum nu ai face fata situatiei si iti iei talpasita. Ma rog. Poate ca eu am un mod mai ciudat de a actiona cand vine vorba de suparari...eu ma comport dupa o cearta sau ceva gen...ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Mi se mai intampla(mai ales din partea pers care nu ma cunosc) sa mi se spuna...hey stii suntem certati...sau si mai frumos...sunt suparat/a pe tine! Imi vine sa spun ,,ei na!iauzi...,,esti suparat/a pentru ca nu poti sa ma intelegi. Eu nu actionez fara motiv sau scop...Daca te suparam intentionat...aveai voie sa fii suparat pe mine. Altfel NU!... atunci cand tii la cineva...ii doresti fericirea. Si nu altceva! Am avut o discutie cu Baloo pe tema asta. Nu cred ca este ceva mai important decat fericirea(exceptand dragostea). Drept urmare,eu cred ca atunci cand chiar iti pasa de cineva,faci orice pentru a il vedea fericit,aici intrand si minciuna. Rux era de o alta parere,evident. Eu imi sustin in continuare ideea,deoarece nu ma transforma intr-o mincinoasa... sa nu uit sa mentionez de sacrificii...e suficient cuvantul...nu mai spun nimic despre ele.               Pana una alta...am chef de munte si de mare....mi se intampla sa ma vad ori pe o plaja scaldata in soare...ori intr-o padure. Vreau foarte mult la padure...dau si eu din taste...iar sansei ii dau cu piciorul...candva...o sa ajung si eu la padure....o sa imi fac o casa pe deal...si o sa stau acolo...si imi voi arunca telefonul in lac,fara sa ma mai bag dupa el. Vreau si cu barca in herastrau...dar imi e frica si ca ma voi pierde(iar)si ca voi cadea in lac....iar eu nu stiu sa innot. Ma rog...nu vreau sa stiu cat de stupid va suna...dar cred ca nu mi-as mai dori nimic absolut...daca l-as avea pe tataie. Imi e foarte dor de el...vreau o eternitate in care eu sa am 4 ani...si sa fie totul ca atunci...cu un mic amanunt...si anume...acela de a nu imi mai dori sa cresc. Deja nu mai vreau. Dar daca dau timpul inapoi...imi aduc aminte cat de mult....voiam.SARBATORI PASCALE FERICITE!.

Luna:))

          Simt ca am nevoie de ceva. Nu stiu ce e,nu stiu cum ar trebui sa fie. Vreau sa imi dea inspiratie si motivatie. Vreau sa fie acel tot care sa ma desavarseasca. Nu mai am nevoie de soare. Nu suport soarele,mai ales cand razele lui intalnesc ochii mei. Cred ca am nevoie de un soare care sa nu lumineze. Vreau sa fie un soare negru. Sa imi pluteasca in palma...si sa imprastie temperatura negativa. Vreau sa fie un astru rau.sa faca rau. Vreau sa fie temut,mai putin de mine. Vreau sa ii pun intrebari si sa nu imi raspunda. Ca orice astru,e increzut si nu vorbeste.nu IMI vorbeste. Eu pun intrebari . Dar nu stiu de ce. Nu vreau sa aud raspunsurile,nu vreau sa le stiu. Ma surprind totusi cateodata cu dureri de cap in timp ce caut acele raspunsuri pe care ....nu vreau sa le aflu. Ma opresc. Iar am fost prinsa.de mine. Stiu deja cate un raspuns pentru fiecare intrebare pe care o pun,si la care nu primesc nimic...in schimb. Imi las imaginatia libera. Ea e fericita caci ma face pe mine invers...nefericita. Eu vreau apoi sa ma conving.cred gresit. Si soarele negru nu e de fapt atat de rau. De fapt...nu e decat imaginatia mea. Acolo....totul e foarte real.si mai este....rau. Cu toate astea m-am impacat cu tot. Am acceptat insa tot.M-am obisnuit sa zambesc atunci cand ascult linistea ce inlocuieste cuvintele. Mi-am facut un nou tic,o sa scap si de el. Ceva stiu sigur. Trebuie sa fac in asa fel incat ....sa fac soarele asta negru..mic si negru sa fie doar al meu. Este atat de mic si totusi....atat de...nestapanit. E ciudat cum simt ca nu am nici o influenta asupra lui. Oare asa simte ploaia asupra otelului inoxidabil? E ca si cum ar avea ceva ce il face imun. Ne intelegem totusi,intr-un fel ciudat,bine. Se intampla sa ii povestesc atatea nimicuri,si atatea lucruri importante strecurate printre ele,incat el le ia pe toate ca pe o masa de cuvinte. Le asculta. Se intampla sa imi vorbeasca si el. Isi mai scapa farame din trecut. El nu isi da seama poate,cat valoreaza pentru mine. Cu soarele asta eu o sa fac lucruri importante. As vrea sa fac totul cu el. Dar ceva ma opreste chiar si de la asemenea ganduri. E ceva. Nu stiu daca e de la mine sau de la el. Este foarte negru. Simt ca nu ii pot spune nimic care sa ma tradeze. Simt cateodata ca in toata masa aia neagra a lui e o gaura neagra. Care asteapta acel colt de maneca din partea mea ca sa ma traga cu totul. Si sa ma piarda. Sa ma omoare acolo,in acel intuneric dematerializant. Inchid ochii si deja ma vad plutind in agonia acelui abis negru,al soarelui meu. Mi se intampla cateodata cand il am in palma sa vreau sa il strang.ca pe o piatra. As vrea ca palma mea sa il poata inghiti ca sa il am mereu acolo. Dar stiu bine ca numai daca as incerca soarele meu nu ar mai pluti,nu ar mai fi nici negru, si ar deveni o bila transparenta de sticla.ar aluneca din mana mea si s-ar sparge in milioane de bucati. Atunci TOTUL ar fi pierdut,mai ales el,mai ales eu. Si atunci nu imi ramane nimic. Decat speranta,pe care el,cu tot intunericul ala o farama, sau poate ca doar o absoarbe.pentru el? Oricum ar fi....pe mine ma seaca. Ma termina. Pare prea intunecat ca sa se joace. El e serios,dar simt ca ar vrea sa se joace. Si eu iar nu stiu ce sa fac,pentru ca stie multe jocuri,iar eu nici unul. Intr-o zi o sa stiu totusi ce am sa fac. Am sa iau o oglinda rotunda si fara sa se astepte o sa i-o pun in fata. Vreau sa vada si el cat de intunecat e,dar ceva imi spune ca el nu va fi surprins,si ca eu nu voi fi in stare. Atunci poate ....cand nu voi mai suporta o sa incerc sa il arunc ca pe o minge. Dar cum as putea....daca el nici macar nu sta in palma mea...dar pluteste? Pana la urma...ma tem....ca nu voi face nimic. Si voi astepta asa,tacuta...ca el sa devina un soare normal. Un proces trist,dar inevitabil. Va incepe sa lumineze,si atunci....o sa raman iar fara sa stiu ce sa vreau .daca pana si un soare intunecat ajunge sa lumineze...poate ca imi trebuie luna.  

semi-transparent-exclusiv cunoscutilor

             Uite asa,ca sa va spuneti pt cateva clipe ca sunt sensibila,ca sa credeti altceva. O sa scriu si eu despre ,,prietenie,, . Si nu orice prietenie,dar chiar a celor 4 fulgi. Am vazut atatea posturi in care apareau(si care nu erau ale mele) incat deja m-am saturat de ei. Unora le pasa prea mult. Altora nu le pasa. Nu vreau sa cred ca noi realizam ce se intampla si stam fara sa facem nimic. Si oricat as incerca sa ma mint este adevarat. Sapunul se topeste si noi ne uitam la el...nu oprim apa. Stiti....sapunul se topeste daca apa curge pe el. Robinetul nu se opreste singur. Chiar aveam chef sa scriu,dar prezenta bunicii mele imi fura orice urma de inspiratie. Cred ca o sa ma duc in bucatarie.             Ei bine...nu m-am dus in bucatarie,si au trecut mai bine de 2 ore de cand am inceput postul asta, sa speram ca o sa il si termin. Adevarul este ca nu am mai dat semne de viata. M-am schimbat oarecum,stiti cum eram in primul semestru al clasei a8a?cam asa am de gand sa fiu si acum. Am socializat prea mult o vreme,si parca simt nevoia de singuratate. Imi pare rau sa vad ca nici una dintre voi nu face mai nimic,nici macar nu vede cat de mult ne indepartam una de alta. In clasa a8a era cu totul altceva,erau zile in care nu aveam nici un chef de voi,dar trebuia sa va vad pt ca eram in aceeasi clasa. Erau dati cand eram certate si trebuia totusi sa ne impacam....PT CA ERAM in aceeasi clasa;trebuia sa ne vorbim din acelasi motiv relativ stupid care ne-a unit pe noi ca prietene. Chestia asta a inceput mai demult,dar pentru cateva momente a fost buna. Nu v-am spus cred ca niciodata, ca m-am bucurat ca nu ati picat in acelasi liceu cu mine,sau ca nu am picat eu in acelasi liceu cu voi...sau in fine...ca nu urma sa va vad inca 4 ani de acum incolo zilnic. Sunt convinsa ca nu e o noutate pt voi egoismul meu. Dar la un moment dat,poate chiar la mai multe:))aceasta ,,prietenie,, mi s-a parut asfisianta. Asa cum ti se pare tie rux posesivitatea,ei cam asa mi se pare mie o prietenie prea apropiata.              Vara a fost chiar frumoasa pentru fulgi,toata ziua buna ziua nu faceam decat sa colindam bucurestiul in lung si lat(mai ales magazinele) si sa ne bucuram de clipele noaste libere,sa savuram rasul haotic si mancarea de la mc si kfc.:)) Sincer,as fi vrut ca vacanta aia sa nu se termine niciodata. Si mai ales,sa nu ajunga la data de 14 septembrie(app am gasit in telefon la to do notes)=))(am sters oricum)cred ca si vara asta o sa mai mergem cu barca,dar ma intreb daca o sa mai radem tot asa=))ma intreb daca si de data asta veti fi voi atat de dragute incat sa vasliti si pe mine sa ma lasati sa stau....si apoi ma opresc din pusul atator intrebari stupide,pt ca raspunsurile mele pesimiste ma streseaza.                A inceput apoi liceul,si trebuie sa spun ca pana prin decembrie mi-a placut la nebunie. Am ajuns chiar la concluzia ca ,,distanta ne apropie,,. Nu mai aveam chestia aia cu ,,scapatul,, pt ca mie cam asta imi venea sa fac,cam de asta simteam eu nevoia. Ma simteam prinsa in datorii marole. Nu stiu cat de ipocrit suna asta,dar pt ca un principiu de functionare(cel putin al meu) este reciprocitatea,imi venea destul de greu sa vad si sa simt cat de mult tineati voi la mine, in timp ce eu(sincer) nu prea dadeam mare lucru(si nu am adaugat ,,pe voi,,). Fiecare in felul ei tine la mine,si are o parere proprie,cu mici diferente. In principal sunt aceeasi,dar ruxandra ma vede mai egoista si mai rea,andra insensibila si irina de treaba si glumeata,cu suflet cald si bun chiar.:)) Poate ca faptul ca nu semanam este un mare avantaj. Si asta s-a vazut foarte clar cand am fost in real sau in terranova. Intotdeauna una dintre noi va fi de acord cu ceea ce vrea alta sa isi cumpere,gusturile noastre coincid asadar macar in perechi,daca nu in 4.               acum vine o parte mai urata,mai ales pt tine rux:))si anume faptul ca nu cred in prietenie,si nu am crezut in viata mea. Trebuia sa te fac sa crezi ca eu sunt convinsa de existenta ei,pentru ca stiu ca o data,poate de mai multe ori ti-am spus ca prietenia exista!!!!!chiar si prietenii!!!! partea proasta e ca te-am mintit,pt ca nu am crezut niciodata in ea,doar ca era mult mai comod pt mine ca tu sa stii ca eu te vad ca pe o prietena. Dar cum sa existe prieteni deci,cand eu nu cred nici macar in elementul lor de baza-prietenia. Si asta se dovedeste cu fiecare zi,fiecare clipa in care noi nu ne vorbim,si nici macar nu ne trece prin cap sa o facem.                Tu andra m-ai enervat f tare in vacanta,si chiar si inainte. Pe mess nu mai dai nici un semn,si imi aduc aminte de conversatiile noastre prin sttsuri. Mai nou...impartasesti gradina zoologica cu andreea. Nu ca m-ar deranja,dar nu trebuie sa faci inlocuiri(mai imi si spui ca seman cu ea ca sa ma apuce dracii-scuipatul gumii,mai ales a celei de pepene) trebuie sa faci doar....alternari. Aveam bunul simt sa mai dau semne de viata cu simpaticul meu celular,dar imi raspundea o voce goala,parca as fi vorbit singura,si cu fiecare intrebare pe care ti-o puneam,(ca sa vad ce iti mai face sufletul,ce mai faci,cu cine mai umbli,etc) aveam impresia ca te enervez. Cel mai urat a fost cand te tot intrebam de tipul ala ....ovidiu parca -cum e cum e. si tu nimic. Bine...intelegeam ca nu puteai sa vorbesti cand erai de fata cu el,dar cand esti singura in camera ce mai poti sa imi zici? Nu mai ai ce. Pur si simplu nu ai mai simtit nevoia sa comunici cu mine. Apoi m-ai enervat cu msg ala:-?cu ,,ma gandeam pe tine romina sa te anunt cu o juma de ora inainte,,. M-ai enervat si ca m-ai sunat atunci cand eram cu irina parca,sa ne multumesti ca te-am anuntat si pe tine-erai si tu ironica domne-. Tu nu ai mai avut bunul simt sa ne mai spui nimic. Atunci cand iti spuneam ca hai pe colo si pe colo faceai ca toate cele ca tu nu poti sa lipsesti! Mai ales ca printul bogdan o sa apara la liceu!!!si waaaaaaaaaaaaay! Cum ai putea sa ratezi un fund pus pe banca ta,chiar in fata ta! Doar ca sa vii cu noi! Dar staaaaaai! Nu e vorba de asta....e doar vorba de absente desigur...si eu nu m-am prins.....hai nu ma injura,te rog! In vacanta te-ai vaitat prin intermediul unui post ca nu ne vedem. Deh,unii se duc la munte-si nu ma refer la tine aici-dar stii...unii raman in bucuresti. Te-a durut undeva ca eu am fost in oras,ca doar ti-ai facut planuri. Te-ai gandit vreun pic ca m-am saturat si eu sa tot dau semne de viata,pt ca altfel nu le pot spune? Cand vad ca pe tine te doare undeva,sau nici macar. Mai nou ai capatat ideea asta ,,nu-mi pasa,, way ce cool esti tu ca nu iti pasa.! Pai stii ce? Macar nu te mai vaita prin posturile astea ca ce sa iti spun prietenia noastra se duce pe apa sambetei. Se duce chiar pe apa duminicii!!!! pun pariu ca in incomensurabila ta intelepciune ai luat decizia de a nu face nimic,de a astepta sa vezi ce facem noi. Pai eu una m-am cam saturat sa tot fac,pt ca tu ti-ai pus palma in cur mai de mult,si ai zis ca nu iti faci nervi. Nu e nimic,mi-am facut eu destui,dar mi s-a acrit si mie! Si legat de telefonul ala la care te tot uiti tu. As putea foarte simplu sa iti dau msg,sa te sun si tot asa. Dar nu vad rostul. Pt ce? Cand tu nu mai dai 2 bani? Astepti sa te sun sa imi cer scuze?pentru? Ti-as putea reprosa ca nici tu nu faci nimic cu telul,dar stiu ca nu mai ai credit. Asa ca iti reprosez altceva...cu cine l-ai consumat mai andra?cu fulgii nu prea cred! Oricum...ceva e clar...faci cum vrei.asta ai fi facut oricum.             Si tu ruxandra. Si tu m-ai enervat. Sa va iau pe rand asa...ce m-a enervat cel mai rau? Ca i-ai povestit insectei prea multe chestii,si ma deranjeaza mai ales cele despre mine. Ti-am spus extrem de clar sa ai grija ce vorbesti inca de cand ai facut idiotenia de a spune ,,da,, la telefon si de a iti lua diploma. Ti-am spus chiar dinainte sa NU faci asta!dar nuuuuuu. Dupaia cine ma suna de anul nou din turcia sa imi spuna. Nu pot sa spun ce ca mai sunt si alti cititori(si da alex la tine ma refer,daca ai ajuns sa citesti pana aici)sau pot sa spun,asa....ca sa vezi cat de simpatic este sa stie o persoana cu care tu nu ai nici o treaba chestii care nu ar trebui stiute,la care tu ai avut acces pt ca se presupune ca ocupai un loc mai important in ierarhia persoanelor importante din viata mea. Bine fazele precum uitatul unui telefon nu ma prea deranjeaza. Ai inceput sa faci prostii pe banda rulanta. Stii andra ca acum cica ruxandra e cu mauro-lorenzo de pikamer? Numai de ,,tipul,, ala mai aveai nevoie. Ceva gen...scapi de lepra si iei raie!. Si sa nu imi trantesti ceva gen ,,nu e asa mie imi place,, pt ca esti buna de dat exemplu:cum sa NU invatam din greseli!. M-a enervat si commul tau de la ,,ceva mov,, pe care ori nu l-ai inteles(ca mesaj) ori ai vrut pur si simplu sa ma enervezi. Poate ca o sa il recitesti,si ti se va parea in continuare un kkt,dar tot asa as putea spune si eu despre ,,prietenia ,, asta in care crezi tu,dar stii ce am facut eu? Am pretins ca sunt o adepta a ei pentru voi,pentru voi 3. Da,poate si din cauza ca asa imi este mai simplu,dar ar trebui sa ma credeti cand va spun ca e greu sa te prefaci convins de ceva in a carui existenta nu crezi. Imi venea de mai multe ori sa tip si sa va spun,,mai fetelor ce tampenii tot indrugati voi acolo?ce prietenie?ce e kktul ala care mi-l bagati mie pe gat,cand eu nu cred in asa ceva?,, dar nu am facut asta,pt ca atunci as fi fost ceea ce se poate numi din punctul de vedere al vostru,al ,,prietenelor,, o prietena jeg,sau un jeg de prietena,sau cum ati vrea voi sa imi mai spuneti. Pe toti sfinti!!!!m-am intrerupt acum 10 min din scris pt ca boul si nermernicul de razvanel a inceput sa urle!!!parca il taie cineva!!!!si urla si urla ca din gura de sarpe!dar asta nu e tot!!!mamaie mai si sforaie!!!!ce e asta?!?!?!!!!simfonie adevarata!!!!!               sa continui ideea. Cum spuneam asa...ca nu cred si nu am crezut niciodata in prietenie. Exact! Stii rux atunci cand m-am certat cu ursul rau si am facut criza aia la telefon? Atunci mi-am cam dat eu seama cum stau lucrurile,si stateau asa de urat incat nu puteam sa le zic. As putea spune ca s-au mai schimbat,ca acum tin intr-un fel ciudat la voi. Nu va mai vreau binele,nu mai vreau sa va protejez asa cum ti-am zis tie atunci. Acum imi sunteti nu indiferente...ca pe un teren de proba. As vrea sa vad unde ajungeti si ce faceti,sa vad cat de departe o sa fie gandurile si parerile mele de ceea ce sunteti voi de fapt. Nici tu nu mai simti asa mare nevoie de comunicare,dar ai dat totusi telefoane si ai si venit la mine-pesemene ti se facuse dor,uite andra ea in vacanta a venit si ne-am vazut,apropo,mai ai si fixul-de fapt te-ai interesat destul de mult. Adica trebuie sa recunosc ca am vrut pt o perioada sa ma debarasez,sa intrerup orice discutie cu voi,pur si simplu sa fiu eu,fara alti 3 fulgi zambitori pe langa mine. Pt ca deja devenise un obicei,cum faceam ceva interesant trebuia sa dau 3 telefoane ca sa spun fiecarui fulg in parte,sa nu fac discriminari,in fond,cu fiecare discutam problema din alt punct de vedere si obtineam concluzii multumitoare. Ca sa nu fiu totusi extrem de nesimtita,o sa mai dreg busuiocul asta cu prietenia,spunad cum vad eu lucrurile.              Adevarul e ca planul meu era sa spun chestiile frumoase la inceput,ca sa le trantesc pe cele urate la sfarsit! De-a lungul vietii omul cauta persoane care sa il completeze. Adesea aceasta completare se face prin persoane care sa ii semene. Asta fac in general persoanele care au o parere buna despre ele. Nu se mai satura de propria persoana si atunci cauta una care sa le semana,in care sa se poata reflecta cat de cat,si in general,se gasesc persoane care se pot modela astfel incat sa le semene. Aceasta este o parte mai trista,dar care din mare fericire nu e valabila la noi! Nu se poate spune ca semanam,avem doar unele principii comune. Partea buna este ca o astfel de relatie,pe care voi o numiti prietenie, se realizeaza foarte greu-din toate punctele de vedere-. Este parte buna pt ca noi avem asa ceva. Ce trebuie sa fie foarte clar? Ca eu dau inapoi ceea ce primesc! Si doar daca vreau mai mult pot sa dau si eu mai mult! In general da,am un scop;urmaresc ceva. I-am spus ursului ca nu mai vorbim asa ca inainte si raspunsul lui senin m-a pus pe ganduri ,,e normal,nu mai e nici un interes.s-au topit,, . Ce interes aveam eu,noi chiar in toata relatia asta? M-am tot gandit si nu am gasit nici unul. Unele dintre noi-mai ales tu andra-nu suporta singuratatea. De altfel nici tu rux si nici irina nu o prea agreati. Pot spune deci ca voi aveati scop?si ca eu am iesit pagubasa pt ca nu aveam nici unul,mie placandu-mi intr-o oarecare masura singuratatea? NU. Chiar nu. Stiti ca acum e 3 si eu stau si scriu pt ca sunt foarte multe sanse ca maine sa nu mai nici idei si nici timp,dar stau si scriu....oricum cred ca o sa postez maine de dimineata. Bine ca macar a tacut razvanel!               Cel mai mult am tinut la voi in primavara,cand am reusit sa ies din semi depresia aia cu un oarecare mic- mare ajutor din partea voastra. Ma incanta ideea grupuletului,si era si un fel de curiozitate,era ceva nou. Am incercat si eu sa scriu ceva cu prietenia. Stati sa il gasesc. L-am deschis cred ca de vreo 5 ori ca sa il continui,dar mi-a fost aproape imposibil....in fond...puteam sa scriu despre minunata prietenie in care eu nu cred,sau sa va fac cate o descriere. Osa fac ceva in genul asta...cand o sa am timp. Trebuie oricum sa ne vedem sambata,care pica taman pe 14:))si sa ne dam cadourile pe care pun pariu ca nu le-a luat nici una dintre noi. Eu macar stiu ce sa va iau:))na:))si cand o sa fie gata,o sa va dau telefon:))apropo.             Sa nu uit de irina. Care ma enervaeax prin faptul ca nu face nimic! Eu nu o inteleg! De ce spune ea....,,e asa de dragut...,, de andrei ala parca,si cand o cheama la film ea...nu.... de ce nu raspunde ea acum la nici un msg de la sima?(e ice cream) esti dura mai irina? Oricum nu s-a despartit de ,,aia,,. In rest nu am ce sa ii mai reprosez irinei,pt ca ea m-a sunat de la munte parca,cand eu nu aveam nici un chef de vorba si eram intr-un moment de maxima hotarare impotriva comunicarii sa imi spuna ,,uite mai te-am mai sunat ca nu am mai vorbit de mult,, ea crede in chestia aia cu...reciprocitate. In vacanta asta v-am spus tuturor ca am avut o stare proasta,spre foarte proasta! Nu stiu cum,dar am reusit sa ies din ea cu ajutorul unor baieti:))si aici stiti la cine ma refer. Adevarul e ca nici unul/una dintre voi(aici te-am bagat si pe tine alex,daca ai citit pana aici)nu se prea pricepe la ridicat moralul. Daca stau sa ma gandesc tu andra habar nu ai ca eu eram iarasi ceva gen...nici nu mai stiu cand am fost asa de rau. Ajunsesem sa ma gandesc iarasi la moarte si la toate astea. Oricum la telefon cand v-am spus incercam sa adaug ca a trecut:))si pana la urma asa a fost. Si totusi....parca nu o sa mai fie ca inainte. E ciudat cum voi,fulgii,ati ramas in urma cu informatiile. Sincer.sunt unele lucruri de care nu v-am mai spus. Nu am mai avut nici cand nici cum. Si parca am preferat sa nu stiti. Nu i-am mai spus nici lui alex chestii precum...moartea nasului lui fratemiu:))sau faptul ca eu ar fi trebuit sa fiu in doliu-asta ca sa nu zici tu andra ca nu va spun voua-intr-un cuvant.sau mai multe. Textul asta nu stiu nici eu exact ce vrea sa fie. Pur si simplu un rezumat al situatiei actuale. Sa nu uit sa mentionez sa mi-am recuperat telefonul,si acum am iarasi simpaticele mele profile-discret,mort,pt surzi,scoala:)). Sincer...imi e dor de voi:))de voi toti...dar stiu ca pana maine dimineata o sa imi treaca. Si atunci o sa vreau iar sa fiu singura si sa nu mai aud de nimeni! Dar asta e imposibil...asa ca puteti sa pastrati ideea in care imi e dor de toti...e mai frumoasa. Imi e lene sa recites ce am scris...sper ca nu am prea multe greseli....             ,,Ce sunt fulgii poate k nu va intrebati...pt k stim q totii ce acopera pasarile....k si posesoarele lor de drept....si fulgii sunt un simbol al libertatii depline....doar k sunt mai usori...mai delicati...mai mici mai fragili....mai tacuti...parca chiar mai sensibili si mai tineri....cand spun FULG nu ma gandesc la unul care te inteapa cand iese din perna....vad un fulg alb care pluteste in aer...si priveste qm se agita lumea de sus....pe scurt...in mare parte din viata sa e un spectator....si poate k va ziceti....ce viata?pey....viata lui incepe deabia cand e pe cont propriu si nu mai sta q insotitorul creeator.....cand se desprinde de ,,nava mama,,si porneste in aventura vietii lui....pe cat de lunga e a unora ce ajung semne de carte sau decoratiuni pt masti....pe atat de scurta e a celor ce se unesc q materia prima....pamantul.....   pfoaaa :))chestia asta cred ca am scris-o cam acum un an:))promit sa o continui:))---si chestia asta a2a am scris-o cam acum cateva luni:)).,,                                                                    hehe:))uite ca dedic si eu un post...fulgilor:))    

Asa sau altfel=))D v i

              Oamenii se impart in 2 tipuri. Oameni directi,si oameni indirecti:)). Ii voi lua pe rand.               Cei directi spun totul in fata,fara ocolisuri. Si ei se impart la randul lor in 2 tabere. Oameni directi la obiect si cei care dau si detalii. Cele 2 subtabere se aseamana prin dragostea fata de adevar si teama de complicatii,uneori curaj.               1.a. Cei la obiect sunt mai nepasatori,sunt genul de persoane care nu vor sa puna la suflet,care nu vor sa se enerveze,care au impresia ca asa isi fac ei cel mai bine datoria. Sunt cei care nu se chinuie sa mai satisfaca interesul,curiozitatea receptorului(atunci cand exista) . Ei arunca o bomba. Si stau sau nu sa vada cum explodeaza. Sunt totusi de apreciat. Chiar daca adevarul este oarecum deformat prin lipsa detaliilor...tot aceste persoane vor sa arate ca parerea celorlalti nu conteaza si ca sunt pe cont propriu.               2.a. Cei care isi trantesc gandurile in fata celorlalti sunt cei mai interesanti,dar si cei mai rari. Sunt cei mai rai,pt ca nu se gandesc la consecinte,se gandesc numai la ei. Pot fi deci numiti oarecum egoisti,ei nu isi mai rup capul cu politeturi,cu ocolisuri,scuze,motive,explicatii sau chiar inflorituri ce ar putea fi numite minciuni. Si aici sunt 2 variante. Cei mai draguti,care incep sa spuna detaliile,ca sa il faca pe ascultator sa isi dea seama de rezultat ,sa il pregateasca oarecum,sa il faca sa isi dea seama de cursul actiunilor;si cei ,,rai,, care spun cuvintele principale intai. Il amutesc pe sarmanul ascultator si apoi adauga detalii,precum ar invarti un cutit,ca si cum ar adauga sare pe o rana tocmai deschisa. Un adevarat om direct ce da detalii trebuie sa savureze momentele de suferinta provocate si daca vrea sa fie ipocrit pana la capat,la sfarsit se va intreba cu voce tare in fata tuturor ,,cu ce sunt eu de vina?!,,. Persoanele de genul asta sunt conform parerii mele atat de jalnice incat devin de admirat.:D. Persoanele din acesta subgrupa repr o extrema.                 Nu i-am luat in considerare pe cei care spun numai detaliile si uita esentialul:)).-aia sunt genul de pers care se pierd pe drum,cu intentii bune dar cu potential scazut.                 Chiar daca persoanele indirecte se impart si ele in 2 tabere,se caracterizeaza prin diplomatie,conservationism,frica de consecinte. Sunt intradevar mai complexe decat persoanele din cealalta grupa. As indrazni sa spun ca asta se datoreaza faptului ca gandesc mai mult. Cel putin pana isi definitiveaza caracterul de persoana conservatoare. Pot fi asa(indirecte adica) pt ca se gandesc la ceilalti,la cea mai buna modalitate de a nu ii face sa sufere(caz extrem de rar) sau pt ca tin la imaginea lor si la parerea despre sine. Eu simteam la un moment dat(pe la inceput) o oarecare placere atunci cand o minciunica era crezuta. Insemna o reusita,si era a mea,chiar daca era ceva,cel putin teoretic,rau.                 1.b.Sunt asadar persoane indirecte care lasa lucrurile sa vina de la sine,care dau de inteles ceea ce vor,si care se simt bine atunci cand nu sunt intelese gresit:)). Au o teama permanenta ca celalalt nu va recepta mesajul,sau si mai rau,ca celalalt va intelege altceva. Se poate spune ca au probleme de exprimare sau ca pur si simplu interesul lor se limiteaza la mimica,gesturi,acestea aparand inaintea cuvantului,comunicarii. Sunt adeptii subtilitatii,cei care merg pe varfuri ca sa nu ii trezeasca pe ceilalti din casa. Poate din cauza ca nu vor sa fie intrebati unde se duc,poate ca au un secret,ceva de ascuns sau poate ca sunt doar introvertiti. Sunt niste ascultatori buni,si rosesc atunci cand sunt deconspirati.                 2.b.Cealalta subgrupa este evident cea a celor care aburesc,care imbunatatesc,care spun lucrurile avantajoase si abia la sfasit,daca mai este stricta nevoie,mai pot adauga si partile rele-esentiale sau nu. Acestia sunt ganditorii,cai care inainte de culcare isi planuiesc destainurile,care isi tin discursurile in oglinda,cei care citesc de 8 ori ce au scris inainte sa trimita o scrisoare,mail,mesaj. Care inainte sa sune o persoana repeta ce au de spus. Se potrivesc functiei de diplomat. Sunt destul de tristi ca sa zic asa,nefiind capabili sa infrunte adevarul in fata,curat;cu atat mai putin consecintele. Sunt egoisti si ei,pt ca fac intotdeauna in asa fel incat sa fie bine si pt ei; reprezinta cealalta extrema. Nu prea vad ce rost ar avea sa zic de cei care sunt asa pe motiv ca ii protejeaza pe ceilalti. Sa nu uit ca aici se foloseste principiul ,,nu se stie niciodata,,. Si spun asta din experienta:)).

                 De ce am scris acest doc?pt ca nu voiam sa ma culc la 1,acum e 2.25 am:)). Mi-am adus aminte de o discutie cu cineva de anul trecut,in care eu am spus ca diplomatia e buna in toate,eu fiind de partea celei de-a 2a extreme;am fost contrazisa brutal de prima extrema:))cu care sunt si eu acum de acord. Poate ca ceea ce am scris eu pe aici nu este corect din nici un punct de vedere. Nu sunt si poate ca nu o sa fiu niciodata avizata sa vorbesc despre asta,dar eu asa vad lucrurile si le-am transpus. Chiar acum mi-am adus aminte de impartirea personalitatilor facuta pe moment,la telefon,acum cateva la luni cu baloo...de pe la 3 pana la pe la 5 am...in timpul scolii. Pe vremea cand eu cuvantam=))ce imi mai placea. Faceam analize de caracter=))luam fiecare gest in parte si il analizam:))si vedeam ce rezulta din el....ce vremuri...nu stiu inca daca era bine sau nu....dar cu siguranta era distractiv. Acum nu mai are nici un farmec...nici pt mine,nici pt baloo. Amintirile devin cateodata ceva stresant,pt ca nu pot fi nici aduse in prezent,nici uitate. Cred ca voi incheia aici monologul,pt ca e deja 2.31=))si sa va spun ce se aude in casti ,,make you wanna move,,=))intradevar:))am amortit:)). Sa nu uit sa va spun sa lasati diplomatia...este adevarat ca de obicei aveti mai multe de castigat cu ea...uitati chiar si de politete atunci cand nu exista nici un scop...cand politetea devine amagire...e mai mult decat inutila,e prosteasca! E prefarabil ca pers de care v-ati folosit sa stie asta,in semn de recunostiinta pt ajutorul acordat;astfel se va putea feri pe viitorVa urez o zi buna,pt ca nu stiu cine sta sa citeasca asta noaptea,in cazul in care o citeste cineva. Nu stiu ce sa zic de tine andra...ma indoiesc ca vei avea rabdare.oricum...daca o citesti pe toata felicitari...daca nu...:-?incearca in continuare sa ma surprinzi. Oricum o sa treaca lejer saptamana pana te vei mai uita pe aici,doar in cazul in care intri pe blog sa vezi ce comm am dat la ,,noi,,:). Tie iti spun noapte buna,pt ca vreau sa cred ca il citesti seara. Nu ma intreba de ce pt ca nu stiu:)).

             Sa nu uit sa spun ca daca in prima faza erati intr-o alta grupa,aceasta ar putea recidiva(eu una am ramas cu ticul verbal ,,mai subtil,,)mai ales in momentele de criza,in cazul unui conflict,etc.

                                       Celor care s-au intrebat din ce categorie fac parte si au si aflat

Copilaria mea

inainte sa incep sa spun povestea mea,pt ca in asta consta ea,in copilarie,trebuie sa va mai spun ce mai fac,ce am mai facut si nu cred ca o sa va spun ce o sa mai fac....am exagerat de fapt...vreau sa va intreb pe toti astia care ma intrebati sau care doar exclamati....,,a nins,ai vazut ca ninge?,, CAND O SA FIU CHIOARA SAU OARBA,EVENTUAL FARA VREAUN SIMT CARE SA MA FACA SA SIMT NINSOAREA.....O SA VA ANUNT!!!pana atunci insa....asta mi se pare un prea tampit motiv de conversatie....(nu se pun discutiile cu prietenii care ma cunosc mai bine si pe care nu m-as putea supara). ninsoarea e ceva frumos...in care fulgii zboara....pana cand se topesc in noroi!=))))anul asta a fost primul in care zapada parca m-a stresat....imi venea in fata in scurtul drum spre liceu....se lipea de gene apoi se topea....noroc ca nu folosesc rimel:)). oare am aberat destul?as mai simti nevoia sa ma mai descarc pe aici...stiu ca atunci cand voi termina postul despre copilarie voi avea cel putin o stare proasta...=))dar asta e....am promis...si nici macar nu am fost in stare sa ma tin de promisiune...dar voi o sa ma iertati nu e asa?stiam eu!:)):-j M-am nascut pe 19 decembrie 1992...la ora 6.30...mie imi place sa cred ca la si 27:)). din spusele alor mei in acea zi nu a nins,si nici nu era zapada. era doar o zi friguroasa....atat!am fost un bebelus urlator (doctorul a spus ca parca s-ar fi nascut 2 baieti)de 3,1 kg.am fost botezata la aproximativ 2 luni,acasa.a venit un popa...in sufragerie...degeaba ii intreb pe ai mei detalii...pt ca nu sunt capabili sa imi spuna...asemenea maruntisuri nu se tin minte:-j pana la urma chiar conteaza cine a venit la botezul meu?e suficient sa stiu ca unchii au venit sa ma vada dupa un an jumate parca:-?. la 3 luni m-au dat bunicilor mei de la ghirdoveni,din parte tatei,pt ca ai mei lucrau si nu aveau cu cine sa ma lase acasa.:>.veneau in weekend la mine. am inceput sa merg de la 9 luni,cand ma i-a cazut bunicii o nuca.s-a rastogolit...si eu care stateam in poala la tataie m-am dat jos si am facut cativa pasi pana am ajuns nuca din urma...am fost chiar acum pana in bucatarie ca sa ma intersez de alte date privind perioada in care am inceput sa vorbesc...dupa lupte seculare:))si-au adus aminte ca in jurul celor 17 luni de viata incepusem sa vorbesc corect si coerent din ceea ce mi-au spus ei.discutia evident ca a deviat la poeziile patriotice spuse de bianca,iar eu am revenit aici,la mine in camera.stalceam litera ,,f,, transformand-o in ,,p,,...nu ca ar fi prea interesant,doar ca toata lumea ma punea sa spun poezia ,,catelus cu parul cret,,oare stiti versurile?oricum faceau asta ca sa rada.tot din cauza asta mihai cu bianca ii spuneau maicamii sa imi dea mai multa lamaie pt ca le placea cum ma strambam,,daca ai stii cat de haioasa erai!!!!,,ei bine nu stiu,si poate ca nici nu o sa imi pot aminti vredata. la tara :-? ei bine nu prea stateam cu alti copii,nici nu simteam nevoia de altfel. stateam cu persoane adulte,poate din aceasta cauza nu am folosit niciodata notiunea de ,,oameni mari,,.eram destul de rusinoasa,si nu vorbeam decat cu persoane pe care le cunosteam bine.faceam mancare cu noroi,si strangeam puii de gaina in maini pana cand mureau sufocati-de atunci imi placeau asa de mult-.ma bucuram enorm cand tanti manci(de la maricica) imi aducea zmeura in foaie de varza:))cateodata si in servetel:)).aveam o prietena cu muuuuulta imaginatie pe acolo,si 2 baieti.acestia cred ca se pot numi tovarasii mei de joaca.cand nu stiam ce sa ne jucam-si asta se intampla destu de des-eu eram intrebata,,ce ne mai jucam?,,atunci inventam un joc pe moment:))cum ar fi....de-a alba ca zapada:)),,si cum se joaca?,,pai.....dupa ce spuneam eu se executa de obicei:))mai erau si exceptii,,dar nu vreau sa ne jucam aia,, sau ,,dar jocul asta nu exista!,,:))dar rare! ma plimbam cu tataie cam peste tot,eu fiind carata pe portbagajul bicicletei lui verzi...bicicleta aia...ale carei cauciucuri le umfla mereu inainte sa plece:))ce imi mai placea sa incerc si eu sa dau la pompa:)). destinatiile erau:la moara(de unde imi lua pufuleti,si imi placeau la nebunie),la moreni(acesta fiind orasul,unde mergeam la rude),la fratele bunicului,nea gica,care avea o sotie ce ma punea sa vorbesc,iar eu ma uitam la ea si taceam,si chiar tin minte o faza...amanunte:)) si evident PE DEAL!!! unde intotdeauna gaseam flori de cules...urcam cu tataie pana sus...si acolo stateam...alergam mult pe acolo.... eram teribil de fericita cand veneau ei mei in vizita.in unele dati a trebuit sa ma inchida in casa la plecare,pt ca faceam ca toate alea pt ca ei sa ramana.apoi ma calmam.nu aveam voie sa trec strada.o singura data cand stateam la poarta cu bunica-daca voiam sa stau singura tataie imi facuse o chestie speciala de lemn peste care vedeam din spatele gardului-mi-am smuls mana dintr-a ei si am alergat in fata unei carute.credeam ca era un vecin.oricum totul s-a terminat cu bine.imi placea la nebunie dimineata...regret sa spun ca nu stiu la ce ora ma trezeam....dar tin minte ca intotdeauna erau perne puse pe margine ca sa nu cad,si soarele batea nebuneste in geam,si apareau o groaza de scantei prin genele mele cand deschideam ochii....nu stiu ce s-a intamplat...cred ca structura chimica a genelor mele s-a schimbat,pt ca acum nu mai apar niciodata acele sclipiri... mamaie imi spunea povesti.ei bine erau mereu aceleasi....eu deja le stiam pe dinafara,dar voiam mereu sa le aud(si acum rog pe toata lumea sa imi spuna o poveste,doar ca nimeni nu vrea...promit ca dau 20 de pupici pe obraz oricui imi spune frumos o poveste cap-coada)erau....fata babei si fata mosului(pe atunci preferata mea),punguta cu 2 bani,capra cu 3 iezi,scufita rosie:-?si atat:)). imi placea sa mananc gogosari:X:Xii mancam goi=))bine imi placeau si ouole kinder cu surprize:X:Xsi mancam morcovi cruzi=))razuiti de mamaie=))eram un copil care manca bine...spre foarte bine....atat de bine incat tata ii zicea bunicamii,,mama nu ii mai da atata sa manance ca imi e ca o sa ramana asa,,....ei bine imi placea sa ma dau in leagan!!!!foarte mult!!!ma mai si plimbam cu bicicleta pe langa gard...imi placea cacaua cu lapte:X:X:)) ma prefaceam de pe atunci ca dorm,cand venea bunica la geam.:))astfel puteam sa aflu informatii suplimentare:>:>nu ma prea intelegeam cu fratii mei:))mihai ma facea mai tot timpul sa plang,si bianca ii era complice nu de putine ori.cand mama il mai mustra pt ca ma adusese in stare de bocet el spunea ,,doar glumeam!,,poate ca de atunci am ramas asa,mai defecta cand vine vorba de glume... foloseam oja maicamii pt maini:))apoi ma stergeam de hainele biancai=))soramea adica=))tastam aiurea la telefon si vorbeam cu cine raspundea....=)) nu ma jucam niciodata cu papusi:))aveam cateva,destule,in jur de 10...papusi...le schimbam rochiile din cand in cand si atat:)).cat despre jucariile bebelusi...le uram!!!uram si bebelusii!!si toti copiii mai mici decat mine.imi doream mereu sa fiu mare.si intotdeauna mi se parea ca fratii mei sunt asa de mari....eram un copil care avea in minte razbunarea.ma gandeam mereu la momentul cand voi fi mare...si ma voi razbuna pe ai mei pt fiecare lucru rau pe care mi-l facusera.nu va intrebati daca asta e normal:))va spun eu ca nu:))oricum....daca ma razbun in vreun fel acum....o fac inconstient....:)) am primit un bebelus de la o prietena de familie-de jucarie evident-.il bateam!!!apoi...dupa ce am avut pneumonie...ii faceam injectii cu apa in popoul de carpa=))))) aveam planuri mari....sa incep prin a spune ca prima mea dragoste a fost....BATMAN!=)) am si visat(cand eram mica evident)ca mi-a spus ca ma iubeste:))apoi mi-a placut si de robin,si de michael jackson(chiar daca nu stiam cum arata),de unul pe care il visasem eu si erau mai multi:))dar in mod regretabil i-am uitat:))clasamentul era pana la 7 :)). voiam sa ma casatoresc cu toti,si sa imi fac o casa.fiecare cu camera lui:))eu treceam din camera in camera;)nu o sa spun si despre restul produsului imagnatiei mele:)) acum mi-am dat seama ca lasesem saracul post cu final cam tampit=))asa ca mai spun ce mi-am mai amintit=))si anume....eram obsedata de parul lung....voiam sa il las sa creasca pana la calcaie....spre nenorocirea mea toata copilaria am avut parul scurt=))iar simpaticul meu frate imi spunea ca am ,,un fir pe frunte si unul pe ceafa,,=))eu chiar sufeream de chestia asta=))iar el invartea cutitul in rana cu o plecere inexplicabila,poate chiar inestimabila:)).