Nenorocitul de 3!

@Cred ca exista si un drept la fericire.trebuie sigur sa existe si asa ceva! Oare cum se presupune ca ne-am putea detasa de bucuriile materiale atat de mult incat sa nu le mai simtim? Nu prea stiu... am ajuns la o concluzie. Dar am uitat-o si pe aia. Pentru ca m-am luat cu altele. Un mecanism de aparare...cica asta ar fi uitarea dupa o trauma...autoaparare. Ma intreb cat de mult ma apar eu,daca nu am nimic. Nu simt nimic. Sau e o durere ca aceea de sub un plasture..mocnita,vie,in reparatie ascunsa. @Vreau sa traiesc. Sa fiu sincera si sa ma bucur ca fac totul atat de corect,pentru ca daca argumentezi bine totul e corect. Vreau sa inving, sa ma distrez si sa simt ca traiesc si altfel decat in colivie. Da...probabil ca nu o sa mai iubesc o vreme...pe nimeni nou mai bine zis:))dar oricum...ideea e sa simtim,si ma simt EU atunci cand plang si sufar. Cred ca sunt facuta pentru asa ceva,cred ca mereu o sa mi se intample nenorociri emotionate...doar ca sa le fac fata. Ca sa ajung de piatra? Inca nu am vazut pe nimeni de piatra..dar piatra nu face riduri! Dragul de numar 3...el face totul. Sfanta Treime..de acolo incepe. Apoi 3 copii,3 feciori de crai,3 probe,totul e cu 3! Atunci...e clar ca trebuie sa fac o poveste cu 9! Nu vreau sa mai pup pe nimeni! Poate doar in aer pe colege cand ajung la scoala:))acele muahuri banale obisnuite intre pupeze:)). Nu vreau sa mai simt parfum masculin,si e si mai aiurea cand fratemiu lasa dare prin casa..Dar fie. @Nu imi mai prea simt amintirile:)). Seara vreau doar sa plang:))mereu,continuu si linistit sau nu. Dar as vrea sa pot sa plang. Dar nu pot. Si deci ascult melodii care incearca sa trezeasca ceva,dar nu sunt decat sunete frumoase...Nimic nu mai are semnificatie. Nici eu nu imi explic prea bine asta...o bratara e doar un fier sau mai multe fiare...o pictura e doar un desen...origami e doar un servetel...mai exista pozele. Poate ca alea ar mai reusi sa trezeasca ceva,dar nu vreau sa le vad. Deci memoria mea e intr-un somn continuu,linistit...permanent...rar tulburat. Doamne ajuta! @Ce e libertatea? Nu e doar un alt fel de singuratate? Este singuratatea ,,enjoyed,,...sau apreciata sau de care te bucuri. Eu nu sunt singura desi am fost parasita. De 3 ori culmea!:))Eu ma pot considera libera caci vad mereu oameni in 104! si in fiecare zi exista cineva care sa imi spuna pe nume!caci mi-l stie! Concluzie? Nu sunt singura! Si nu cred ca o sa fiu vreodata! @Si da! Te iubesc! Pentru ca asa vreau eu acum,si pentru ca am aflat ca sunt doar cuvinte,jegoasele de cuvinte,care nu inseamna nimic. Si daca iti zic ca te urasc,va fi la fel de adevarat ca faptul ca te iubesc,pentru ca nu pot trai impreuna.Adio,draga:)).

p.s.:la un moment dat o sa fac o colectie de declaratii ca sa imi aprind un foc pe deal!

Si sa adorm la loc...

                    Spune-mi o poveste. Vreau sa imi spui cea mai frumoasa poveste care a nu a existat vreodata. Vreau sa fie o poveste speciala,doar pentru mine. Nu vreau sa o mai stie nimeni! Decat noi doi...vreau sa stai langa mine si sa fie intuneric. Vreau sa ma iei in brate si sa incepi sa imi soptesti povestea. Nu trebuie sa ma tii prea strans,pentru ca as ramane cu si mai putin aer decat am, si e vara...deci nu e asa de frig.                     Vreau ca prin geamul cu zabrele sa se auda greierii si brotacii. Sa vina miros de regina-noptii si ora opt,menta si busuioc. O sa te intreb daca simti. Apoi o sa ne jucam asa,cum iti voi spune eu acum:eu iti descriu o floare iar tu trebuie sa ii spui numele. Si daca nu ghicesti din 2 incercari am voie sa te ciupesc cat de tare vreau eu,de unde vreau...tot eu. O sa te rog sa nu ii lovesti pe ei pentru ca te-ai asezat tu. Ursuletii mei sunt foarte pretioasi,au ceea ce se numeste valoare sentimentala. Sunt acel gen de lucruri care material fac 2 cepe degerate,dar sentimental sunt suficiente ca sa compenseze aproape totul. Si nu interpreta gresit! Nu am spus ca te-ar putea inlocui pe tine. Nu poti sa inlocuiesti o fiinta umana cu o carpa sau cu orice altceva care sa nu fie om. Dar in visul asta esti de neinlocuit.                    Vreau sa ma lasi pe mine sa stau la margine,pentru ca asa vad mai bine cum se rasfrange lumina lunii pe cele patru ziduri. Uite vezi? Zabrelele alea ruginite sunt mai mari si mai intunecate acum....Boarfele alea aruncate par a fi monstri. Imi vine sa rad:)). Poate de fericire. Nu imi mai e frica de nimic,pentru ca sunt la tine in brate. Ia-ma in brate....sa nu pleci dupa ce adorm. Te rog. Stii ca ma sperii cand ma trezesc singura...                     Vreau o poveste cu zane,printi printese imparati regi boieri balauri spirite magi vrajitori si animale vorbitoare. Poate ca ar merge si un spiridus...sau mai multi. Vreau ca printesa sa fie plina de virtuti,ca si printul. Vreau sa aiba neaparat final fericit! Nu concep o poveste care sa se termine rau. Si daca o sa fie asa te voi da jos din pat. Si nu sti tu cat e pana jos....                     Vreau ca apoi sa te visez pe tine print, iar pe mine printesa. Si sa trecem prin toate aventurile pe care mi le-ai soptit. Cand ma trezesc nu vreau decat sa ma gasesc tot la tine in brate...si sa adorm la loc.

Vizita traumei mele

                             Nu doresc nimanui sa se simta atat de singur cum ma simt eu cateodata. Mi se spune ca sunt rea,iar eu recunosc ca imi place singuratatea. Nu mint pe nimeni,decat pe mine. Si Dumnezeu mi-a dat atata drept incat sa imi fac rau singura. Nu va bucurati prea repede! Nu inseamna ca prezenta voastra ma bucura. Sunt foarte convingatoare si reusesc sa ma pacalesc. Afisez o figura multumita de sine,pentru ca in fond,simt cel mai adesea ca tot ceea ce sunt se datoreaza propriei persoane. Stiu ca egoismul meu pare fara limite,dar tot eu stiu ca ele exista,si nu am curiozitatea sa le cunosc.          Ma multumesc la a-i multumi pe ceilalti. Incerc sa traiesc prin fericirea lor si nu reusesc. Ar insemna sa stau prea mult langa ei. Sa ii vad cum respira si cum prea des incearca sa imi vorbeasca si se mai si asteapta sa le vorbesc. As lua cateodata o oglinda si le-as pune-o in fata. ,,VORBESTE!,, poate asa ai sa intelegi la ce teroare ma supui. Ah scumpa figura de stil e hiberbola! Scumpa abilitate e naivitatea altora in momentele mele de luciditate! Ma face sa ma simt sus,mai sus,mai sus...pana cand parca plutesc. Dar dintr-o data a naibii constatare! Nu am aripi. Foamea de stiinta m-a facut sa cunosc gravitatia.           Nu doresc raul meu decat unui singur dusman. Cumplita deziluzie! Nu-l am! Dar stiu cine ar putea fi. Dar nu exista! Si nu pot deci sa imi imaginez o mogaldeata chinuita de tot ceea ce ii doresc eu. Imaginatia mea sufera de aceasta constrangere,de o realitate ce nu poate fi pacalita.Presupun ca acum apare intrebarea mai mult ironica...ce rau?:))          Poate ca nu mai e nici un rau. Poate ca a fost chiar bine. Poate ca asa a fost cel mai bine! Iar eu,in imensa mea prostie nu imi dau seama de asta. Stiu ca daca as fi desteapta as trece peste,as depasi momentul,as accepta trecutul si m-as impaca cu prezentul. Dar este atat de real ca nu sunt capabila sa fac nici una din toate astea! Acel ,,nu pot,, pe care il urasc.          Ma uit la mainile mele. Imi dau seama ca am depasit intamplarea. Am acceptat cele petrecute. Dar a ramas trauma. A ramas defectiunea. Aia nu vrea sa treaca! Si nu stiu cum sa scap de ea! Simt ca ma tine strans de tot in brate. Nu pot sa scap. De fiecare data cand incerc parca ma strange si mai rau,pana raman fara aer. Apoi ma las moale,caci stiu ca nu imi voi gasi scaparea. Deabia cand ii cad prada cu totul mai slabeste stransoarea si ma lasa sa iau o gura de aer.          Trauma asta a mea e atat de cruda incat atunci cand ma vede scaldata in lacrimi imi spune sa nu mai plang,ca ma fac fata urata. Pe mine atunci ma pufneste plansul si mai tare,pana ce imi simt amortite mainile si picioarele,capul imi vajaie si urechile imi tiuie;iar ea ma face sa ma simt o criminala,caci nu ii dau ascultare. Si plang si plang...pana ce simt ca am sa lesin. Dar a naibii sanatate...mai curand ma innec si tusesc si mi se ia orice urma de respiratie,mai curand imi bate inima ca scapata din gara si ochii se fac rosii si ma ustura ca de fum,dar niciodata nu pot sa scap intr-un fel convenabil de vizita traumei mele.             Nu vreau asta! Din simplul motiv ca nici ceilalti nu ma vor pe mine asa. Oare? Stiu ca intr-o buna sau rea zi voi afla raspunsul tuturor intrebarilor mele. Pentru multe el va fi acelasi:nu mai conteaza.Dar Doamne cat de bun ar fi fost daca il aveam la momentul potrivit!            Ma gandesc mult la iubire,la dragoste. La ce inseamna ea si cum se manifesta. Atunci ma simt parasita,si fara sansa sau speranta de a mai fi iubita vreodata. In mintea mea schimonosita In mod barbar de acesta trauma,eu am fost iubita o singura data. Nu cred in repetitie,asa cum voi nu credeti intr-o alta inviere. Singura persoana care m-a iubit vreodata pe lumea asta m-a lasat si ea singura. Si a trecut mai mult timp de cand a plecat fata de cat m-a iubit pe mine. De asta sunt eu singura. Pentru ca nu am cum altfel sa fiu. Timpul a fost si el atat de cumplit incat acum raul se travesteste in adevar,in real trecut. Face magnificul un banal,ma face pe mine un papitoi cu idei mari,prea mari pentru intreaga mea fiinta. Vreau sa spun ca poate persoana aia nu simtea decat ce trebuia sa simta,ceea ce era normal din acea postura,si ca eu dramatizez totul,eu fac totul mult mai tragic decat a fost de fapt. Poate ca totul nu era decat o aparenta necesara,iar eu am transformat-o intr-o esenta existentiala. Trauma asta face parte din mine. M-a modelat de-a lungul anilor. M-a facut sa nu uit de unde am plecat si unde trebuie sa ajung. Poate ca asa trebuia sa fie.       Nu mai am ce sa spun si acum mint. As vrea doar sa nu fiu condamnata pentru ceea ce simt si traiesc. Nu am pretentia ca cineva sa inteleaga cum e sa te simti SINGURA pana in clipa ce vei muri si te vei duce de aici. Nici ca cineva sa inteleaga fericirea singuratatii mele aparente,caci doar atunci eu raman cu mine,si doar in mine il mai pot gasi pe el. Pentru ca persoana aia e un el,este tataie.

Amalia 5-doar o alta viata:))

          -Sunt...bine...doar....dezamagita.             -de ce?            -nu conteaza. Ajuta-ma sa strang doar.            -dar amalia....unde te duci? De ce pleci? Macar spune-mi si mie...            -albert.....nu e ceva ce poate fi stiut de tine...            -de ce nu e niciodata ceva pe care sa il pot stii si eu?!?! care e marele secret? Spune-mi doar de ce pleci si apoi o sa te las in pace!            -Nici macar nu iti pasa daca plec sau raman... esti doar foarte curios,si ofticat pentru ca tatal tau nu iti spune despre ce e vorba....           -Nu e adevarat!           -Pe cine incerci sa minti? Pe mine sau pe tine?da-te la o parte. Vreau sa strang si alea.            -Poate ca sunt egoist,dar vreau sa stiu motivul pentru care pleci. Apoi te las.           -Intreab-l pe tatal tau.           -Stii bine ca nu imi va spune.           -Eu da,dar tu poti sa speri. Da-mi voie sa trec te rog           -cat mai ai de gand sa te fatai in felul asta?           -Pana cand o sa imi termin bagajul.           -Dar amalia....           -nici un dar. Daca nu poti sa taci,iesi din camera asta! Daca stau sa ma gandesc mai bine...iesi oricum! Acum!            -Bine! Si usa se auzi trantindu-se...           Odata ramasa singura,amalia se tranti pe pat. Simtea ca vrea sa scape,dar in acelasi timp o nesiguranta teribila ii atrofia fiecare particica a creierului. Facea exact ceea ce I se spusese,fara sa mai fie capabila sa caute o alta solutie. Isi dadea seama de situatia trista in care se afla,si in unele momente ar fi vrut sa se revolte,sa declame nedreptatea ce I se facea....apoi frica ii mistuia chiar si cele mai adanci maruntaie,si ii taia tot elanul. O frica fara o cauza precisa,de o putere enorma,mult mai care decat a ei...o tinea strans...cu niste franghii invizibile inconjurate. De fiecare daca cand incerca sa isi faca un pic de curaj pentru a infrunta situatia...era stransa si mai tare...pana ce ramanea aproape fara aer. Lacrimile ii innecau apoi ochii...si se simtea trista,singura,parasita...se simtea asa cum era de fapt,cum fusese intotdeauna. In adancul ei...voia sa schimbe asta...dar nu avea curaj sa se gandeasca la asa ceva. Astepta doar sa se termine...in timp ce un somn asemanator cu un lesin o cuprindea...de fiecare data cand se gandea mai mult decat ii dadea voie propria frica.              Aberatia suprema este aceea ca de cand murise...traise mult mai mult decat in timpul vietii....poate prea mult. Daca nici macar pe lumea cealalta nu isi putea regasi linistea...? atunci unde? Se intreba daca nu cumva anabele doar isi batuse joc de ea,trimitandu-i mesajele de la anafeo...            Situatia era foarte clara. Amalia era insarcinata cu fiul lui Albert...judecatorul a aflat imediat de la servitoarele ce ii pazeau si ingrijeau castelul. Asa ceva era de nepermis. Toata reputatia lui ar fi fost distrusa,el izgonit din acel loc...era complet de neconceput. Albert era in fond fiul lui...ii crease dintotdeauna probleme,si il incurca mereu...dar existenta lui era cunoscuta superiorilor. Amalia era complet nefolositoare....si enervanta. De ea trebuia sa scape deci,dupa copil evident.             Dar cum ai putea sa scapi de un copil ce se naste spirit? Este sortit nemuririi....este imposibil de ucis...este...un spirit.... Avea sa se reincarneze in ceva...avea sa plece...dar oare ce va pastra de la Amalia si de la Albert? Judecatorul nu s-a mai gandit prea mult la aceste treburi,si la doar o saptamana de la aflarea vestii,Amalia era iar cu 1 kilogram mai usoara. Ea nu ar fi acceptat niciodata asta...intamplarea a facut ca anabele sa afle astea de la bufnita...cand aceasta adormise in mijlocul unei judecate. De cand amalia plecase din tinutul raului,anafeo fusese pedepsit in ultimul hal,astfel ca intr-un final a decis sa plece intr-un loc in care sa nu mai fie gasit,si nici macar cautat. Singurul care stia unde se afla era chiar anabele,astfel ca acesta din urma i-a dus mesajele amaliei. Aceasta a putut sta astfel linistita,stiind ca anabele avea sa o duca acolo unde era si anafeo... intr-un fel se simtea usurata pentru ca locul parea interesant...i se spusese ca era o combinatie a tuturor tinuturilor ei, a iadului si a raiului...i se spusese ca totul era ciudat acolo. Ca acolo avea sa nu mai poata sa zboara...si ca va imbatrani repede. Dar pana la urma... oriunde ar fi fost mai bine decat in casa judecatorului.                 S-a gandit cat de cat si la albert. Tinea oarecum la el...poate mai mult din obisnuinta. Dar oricat de mult ar fi vrut,nu putea sa il ia cu el. De asta se hotarase sa nu ii spuna motivul plecarii ei....l-ar fi facut doar sa sufere si mai mult. De la ceva vreme albert se schimbase si incepuse sa gandeasca... ceva ciudat se intampla...dar amalia nu mai avea timp sa afle ce.... Bagajul era deja facut. O astepta doar...o alta viata.....la propriu.

semi-transparent-exclusiv cunoscutilor

             Uite asa,ca sa va spuneti pt cateva clipe ca sunt sensibila,ca sa credeti altceva. O sa scriu si eu despre ,,prietenie,, . Si nu orice prietenie,dar chiar a celor 4 fulgi. Am vazut atatea posturi in care apareau(si care nu erau ale mele) incat deja m-am saturat de ei. Unora le pasa prea mult. Altora nu le pasa. Nu vreau sa cred ca noi realizam ce se intampla si stam fara sa facem nimic. Si oricat as incerca sa ma mint este adevarat. Sapunul se topeste si noi ne uitam la el...nu oprim apa. Stiti....sapunul se topeste daca apa curge pe el. Robinetul nu se opreste singur. Chiar aveam chef sa scriu,dar prezenta bunicii mele imi fura orice urma de inspiratie. Cred ca o sa ma duc in bucatarie.             Ei bine...nu m-am dus in bucatarie,si au trecut mai bine de 2 ore de cand am inceput postul asta, sa speram ca o sa il si termin. Adevarul este ca nu am mai dat semne de viata. M-am schimbat oarecum,stiti cum eram in primul semestru al clasei a8a?cam asa am de gand sa fiu si acum. Am socializat prea mult o vreme,si parca simt nevoia de singuratate. Imi pare rau sa vad ca nici una dintre voi nu face mai nimic,nici macar nu vede cat de mult ne indepartam una de alta. In clasa a8a era cu totul altceva,erau zile in care nu aveam nici un chef de voi,dar trebuia sa va vad pt ca eram in aceeasi clasa. Erau dati cand eram certate si trebuia totusi sa ne impacam....PT CA ERAM in aceeasi clasa;trebuia sa ne vorbim din acelasi motiv relativ stupid care ne-a unit pe noi ca prietene. Chestia asta a inceput mai demult,dar pentru cateva momente a fost buna. Nu v-am spus cred ca niciodata, ca m-am bucurat ca nu ati picat in acelasi liceu cu mine,sau ca nu am picat eu in acelasi liceu cu voi...sau in fine...ca nu urma sa va vad inca 4 ani de acum incolo zilnic. Sunt convinsa ca nu e o noutate pt voi egoismul meu. Dar la un moment dat,poate chiar la mai multe:))aceasta ,,prietenie,, mi s-a parut asfisianta. Asa cum ti se pare tie rux posesivitatea,ei cam asa mi se pare mie o prietenie prea apropiata.              Vara a fost chiar frumoasa pentru fulgi,toata ziua buna ziua nu faceam decat sa colindam bucurestiul in lung si lat(mai ales magazinele) si sa ne bucuram de clipele noaste libere,sa savuram rasul haotic si mancarea de la mc si kfc.:)) Sincer,as fi vrut ca vacanta aia sa nu se termine niciodata. Si mai ales,sa nu ajunga la data de 14 septembrie(app am gasit in telefon la to do notes)=))(am sters oricum)cred ca si vara asta o sa mai mergem cu barca,dar ma intreb daca o sa mai radem tot asa=))ma intreb daca si de data asta veti fi voi atat de dragute incat sa vasliti si pe mine sa ma lasati sa stau....si apoi ma opresc din pusul atator intrebari stupide,pt ca raspunsurile mele pesimiste ma streseaza.                A inceput apoi liceul,si trebuie sa spun ca pana prin decembrie mi-a placut la nebunie. Am ajuns chiar la concluzia ca ,,distanta ne apropie,,. Nu mai aveam chestia aia cu ,,scapatul,, pt ca mie cam asta imi venea sa fac,cam de asta simteam eu nevoia. Ma simteam prinsa in datorii marole. Nu stiu cat de ipocrit suna asta,dar pt ca un principiu de functionare(cel putin al meu) este reciprocitatea,imi venea destul de greu sa vad si sa simt cat de mult tineati voi la mine, in timp ce eu(sincer) nu prea dadeam mare lucru(si nu am adaugat ,,pe voi,,). Fiecare in felul ei tine la mine,si are o parere proprie,cu mici diferente. In principal sunt aceeasi,dar ruxandra ma vede mai egoista si mai rea,andra insensibila si irina de treaba si glumeata,cu suflet cald si bun chiar.:)) Poate ca faptul ca nu semanam este un mare avantaj. Si asta s-a vazut foarte clar cand am fost in real sau in terranova. Intotdeauna una dintre noi va fi de acord cu ceea ce vrea alta sa isi cumpere,gusturile noastre coincid asadar macar in perechi,daca nu in 4.               acum vine o parte mai urata,mai ales pt tine rux:))si anume faptul ca nu cred in prietenie,si nu am crezut in viata mea. Trebuia sa te fac sa crezi ca eu sunt convinsa de existenta ei,pentru ca stiu ca o data,poate de mai multe ori ti-am spus ca prietenia exista!!!!!chiar si prietenii!!!! partea proasta e ca te-am mintit,pt ca nu am crezut niciodata in ea,doar ca era mult mai comod pt mine ca tu sa stii ca eu te vad ca pe o prietena. Dar cum sa existe prieteni deci,cand eu nu cred nici macar in elementul lor de baza-prietenia. Si asta se dovedeste cu fiecare zi,fiecare clipa in care noi nu ne vorbim,si nici macar nu ne trece prin cap sa o facem.                Tu andra m-ai enervat f tare in vacanta,si chiar si inainte. Pe mess nu mai dai nici un semn,si imi aduc aminte de conversatiile noastre prin sttsuri. Mai nou...impartasesti gradina zoologica cu andreea. Nu ca m-ar deranja,dar nu trebuie sa faci inlocuiri(mai imi si spui ca seman cu ea ca sa ma apuce dracii-scuipatul gumii,mai ales a celei de pepene) trebuie sa faci doar....alternari. Aveam bunul simt sa mai dau semne de viata cu simpaticul meu celular,dar imi raspundea o voce goala,parca as fi vorbit singura,si cu fiecare intrebare pe care ti-o puneam,(ca sa vad ce iti mai face sufletul,ce mai faci,cu cine mai umbli,etc) aveam impresia ca te enervez. Cel mai urat a fost cand te tot intrebam de tipul ala ....ovidiu parca -cum e cum e. si tu nimic. Bine...intelegeam ca nu puteai sa vorbesti cand erai de fata cu el,dar cand esti singura in camera ce mai poti sa imi zici? Nu mai ai ce. Pur si simplu nu ai mai simtit nevoia sa comunici cu mine. Apoi m-ai enervat cu msg ala:-?cu ,,ma gandeam pe tine romina sa te anunt cu o juma de ora inainte,,. M-ai enervat si ca m-ai sunat atunci cand eram cu irina parca,sa ne multumesti ca te-am anuntat si pe tine-erai si tu ironica domne-. Tu nu ai mai avut bunul simt sa ne mai spui nimic. Atunci cand iti spuneam ca hai pe colo si pe colo faceai ca toate cele ca tu nu poti sa lipsesti! Mai ales ca printul bogdan o sa apara la liceu!!!si waaaaaaaaaaaaay! Cum ai putea sa ratezi un fund pus pe banca ta,chiar in fata ta! Doar ca sa vii cu noi! Dar staaaaaai! Nu e vorba de asta....e doar vorba de absente desigur...si eu nu m-am prins.....hai nu ma injura,te rog! In vacanta te-ai vaitat prin intermediul unui post ca nu ne vedem. Deh,unii se duc la munte-si nu ma refer la tine aici-dar stii...unii raman in bucuresti. Te-a durut undeva ca eu am fost in oras,ca doar ti-ai facut planuri. Te-ai gandit vreun pic ca m-am saturat si eu sa tot dau semne de viata,pt ca altfel nu le pot spune? Cand vad ca pe tine te doare undeva,sau nici macar. Mai nou ai capatat ideea asta ,,nu-mi pasa,, way ce cool esti tu ca nu iti pasa.! Pai stii ce? Macar nu te mai vaita prin posturile astea ca ce sa iti spun prietenia noastra se duce pe apa sambetei. Se duce chiar pe apa duminicii!!!! pun pariu ca in incomensurabila ta intelepciune ai luat decizia de a nu face nimic,de a astepta sa vezi ce facem noi. Pai eu una m-am cam saturat sa tot fac,pt ca tu ti-ai pus palma in cur mai de mult,si ai zis ca nu iti faci nervi. Nu e nimic,mi-am facut eu destui,dar mi s-a acrit si mie! Si legat de telefonul ala la care te tot uiti tu. As putea foarte simplu sa iti dau msg,sa te sun si tot asa. Dar nu vad rostul. Pt ce? Cand tu nu mai dai 2 bani? Astepti sa te sun sa imi cer scuze?pentru? Ti-as putea reprosa ca nici tu nu faci nimic cu telul,dar stiu ca nu mai ai credit. Asa ca iti reprosez altceva...cu cine l-ai consumat mai andra?cu fulgii nu prea cred! Oricum...ceva e clar...faci cum vrei.asta ai fi facut oricum.             Si tu ruxandra. Si tu m-ai enervat. Sa va iau pe rand asa...ce m-a enervat cel mai rau? Ca i-ai povestit insectei prea multe chestii,si ma deranjeaza mai ales cele despre mine. Ti-am spus extrem de clar sa ai grija ce vorbesti inca de cand ai facut idiotenia de a spune ,,da,, la telefon si de a iti lua diploma. Ti-am spus chiar dinainte sa NU faci asta!dar nuuuuuu. Dupaia cine ma suna de anul nou din turcia sa imi spuna. Nu pot sa spun ce ca mai sunt si alti cititori(si da alex la tine ma refer,daca ai ajuns sa citesti pana aici)sau pot sa spun,asa....ca sa vezi cat de simpatic este sa stie o persoana cu care tu nu ai nici o treaba chestii care nu ar trebui stiute,la care tu ai avut acces pt ca se presupune ca ocupai un loc mai important in ierarhia persoanelor importante din viata mea. Bine fazele precum uitatul unui telefon nu ma prea deranjeaza. Ai inceput sa faci prostii pe banda rulanta. Stii andra ca acum cica ruxandra e cu mauro-lorenzo de pikamer? Numai de ,,tipul,, ala mai aveai nevoie. Ceva gen...scapi de lepra si iei raie!. Si sa nu imi trantesti ceva gen ,,nu e asa mie imi place,, pt ca esti buna de dat exemplu:cum sa NU invatam din greseli!. M-a enervat si commul tau de la ,,ceva mov,, pe care ori nu l-ai inteles(ca mesaj) ori ai vrut pur si simplu sa ma enervezi. Poate ca o sa il recitesti,si ti se va parea in continuare un kkt,dar tot asa as putea spune si eu despre ,,prietenia ,, asta in care crezi tu,dar stii ce am facut eu? Am pretins ca sunt o adepta a ei pentru voi,pentru voi 3. Da,poate si din cauza ca asa imi este mai simplu,dar ar trebui sa ma credeti cand va spun ca e greu sa te prefaci convins de ceva in a carui existenta nu crezi. Imi venea de mai multe ori sa tip si sa va spun,,mai fetelor ce tampenii tot indrugati voi acolo?ce prietenie?ce e kktul ala care mi-l bagati mie pe gat,cand eu nu cred in asa ceva?,, dar nu am facut asta,pt ca atunci as fi fost ceea ce se poate numi din punctul de vedere al vostru,al ,,prietenelor,, o prietena jeg,sau un jeg de prietena,sau cum ati vrea voi sa imi mai spuneti. Pe toti sfinti!!!!m-am intrerupt acum 10 min din scris pt ca boul si nermernicul de razvanel a inceput sa urle!!!parca il taie cineva!!!!si urla si urla ca din gura de sarpe!dar asta nu e tot!!!mamaie mai si sforaie!!!!ce e asta?!?!?!!!!simfonie adevarata!!!!!               sa continui ideea. Cum spuneam asa...ca nu cred si nu am crezut niciodata in prietenie. Exact! Stii rux atunci cand m-am certat cu ursul rau si am facut criza aia la telefon? Atunci mi-am cam dat eu seama cum stau lucrurile,si stateau asa de urat incat nu puteam sa le zic. As putea spune ca s-au mai schimbat,ca acum tin intr-un fel ciudat la voi. Nu va mai vreau binele,nu mai vreau sa va protejez asa cum ti-am zis tie atunci. Acum imi sunteti nu indiferente...ca pe un teren de proba. As vrea sa vad unde ajungeti si ce faceti,sa vad cat de departe o sa fie gandurile si parerile mele de ceea ce sunteti voi de fapt. Nici tu nu mai simti asa mare nevoie de comunicare,dar ai dat totusi telefoane si ai si venit la mine-pesemene ti se facuse dor,uite andra ea in vacanta a venit si ne-am vazut,apropo,mai ai si fixul-de fapt te-ai interesat destul de mult. Adica trebuie sa recunosc ca am vrut pt o perioada sa ma debarasez,sa intrerup orice discutie cu voi,pur si simplu sa fiu eu,fara alti 3 fulgi zambitori pe langa mine. Pt ca deja devenise un obicei,cum faceam ceva interesant trebuia sa dau 3 telefoane ca sa spun fiecarui fulg in parte,sa nu fac discriminari,in fond,cu fiecare discutam problema din alt punct de vedere si obtineam concluzii multumitoare. Ca sa nu fiu totusi extrem de nesimtita,o sa mai dreg busuiocul asta cu prietenia,spunad cum vad eu lucrurile.              Adevarul e ca planul meu era sa spun chestiile frumoase la inceput,ca sa le trantesc pe cele urate la sfarsit! De-a lungul vietii omul cauta persoane care sa il completeze. Adesea aceasta completare se face prin persoane care sa ii semene. Asta fac in general persoanele care au o parere buna despre ele. Nu se mai satura de propria persoana si atunci cauta una care sa le semana,in care sa se poata reflecta cat de cat,si in general,se gasesc persoane care se pot modela astfel incat sa le semene. Aceasta este o parte mai trista,dar care din mare fericire nu e valabila la noi! Nu se poate spune ca semanam,avem doar unele principii comune. Partea buna este ca o astfel de relatie,pe care voi o numiti prietenie, se realizeaza foarte greu-din toate punctele de vedere-. Este parte buna pt ca noi avem asa ceva. Ce trebuie sa fie foarte clar? Ca eu dau inapoi ceea ce primesc! Si doar daca vreau mai mult pot sa dau si eu mai mult! In general da,am un scop;urmaresc ceva. I-am spus ursului ca nu mai vorbim asa ca inainte si raspunsul lui senin m-a pus pe ganduri ,,e normal,nu mai e nici un interes.s-au topit,, . Ce interes aveam eu,noi chiar in toata relatia asta? M-am tot gandit si nu am gasit nici unul. Unele dintre noi-mai ales tu andra-nu suporta singuratatea. De altfel nici tu rux si nici irina nu o prea agreati. Pot spune deci ca voi aveati scop?si ca eu am iesit pagubasa pt ca nu aveam nici unul,mie placandu-mi intr-o oarecare masura singuratatea? NU. Chiar nu. Stiti ca acum e 3 si eu stau si scriu pt ca sunt foarte multe sanse ca maine sa nu mai nici idei si nici timp,dar stau si scriu....oricum cred ca o sa postez maine de dimineata. Bine ca macar a tacut razvanel!               Cel mai mult am tinut la voi in primavara,cand am reusit sa ies din semi depresia aia cu un oarecare mic- mare ajutor din partea voastra. Ma incanta ideea grupuletului,si era si un fel de curiozitate,era ceva nou. Am incercat si eu sa scriu ceva cu prietenia. Stati sa il gasesc. L-am deschis cred ca de vreo 5 ori ca sa il continui,dar mi-a fost aproape imposibil....in fond...puteam sa scriu despre minunata prietenie in care eu nu cred,sau sa va fac cate o descriere. Osa fac ceva in genul asta...cand o sa am timp. Trebuie oricum sa ne vedem sambata,care pica taman pe 14:))si sa ne dam cadourile pe care pun pariu ca nu le-a luat nici una dintre noi. Eu macar stiu ce sa va iau:))na:))si cand o sa fie gata,o sa va dau telefon:))apropo.             Sa nu uit de irina. Care ma enervaeax prin faptul ca nu face nimic! Eu nu o inteleg! De ce spune ea....,,e asa de dragut...,, de andrei ala parca,si cand o cheama la film ea...nu.... de ce nu raspunde ea acum la nici un msg de la sima?(e ice cream) esti dura mai irina? Oricum nu s-a despartit de ,,aia,,. In rest nu am ce sa ii mai reprosez irinei,pt ca ea m-a sunat de la munte parca,cand eu nu aveam nici un chef de vorba si eram intr-un moment de maxima hotarare impotriva comunicarii sa imi spuna ,,uite mai te-am mai sunat ca nu am mai vorbit de mult,, ea crede in chestia aia cu...reciprocitate. In vacanta asta v-am spus tuturor ca am avut o stare proasta,spre foarte proasta! Nu stiu cum,dar am reusit sa ies din ea cu ajutorul unor baieti:))si aici stiti la cine ma refer. Adevarul e ca nici unul/una dintre voi(aici te-am bagat si pe tine alex,daca ai citit pana aici)nu se prea pricepe la ridicat moralul. Daca stau sa ma gandesc tu andra habar nu ai ca eu eram iarasi ceva gen...nici nu mai stiu cand am fost asa de rau. Ajunsesem sa ma gandesc iarasi la moarte si la toate astea. Oricum la telefon cand v-am spus incercam sa adaug ca a trecut:))si pana la urma asa a fost. Si totusi....parca nu o sa mai fie ca inainte. E ciudat cum voi,fulgii,ati ramas in urma cu informatiile. Sincer.sunt unele lucruri de care nu v-am mai spus. Nu am mai avut nici cand nici cum. Si parca am preferat sa nu stiti. Nu i-am mai spus nici lui alex chestii precum...moartea nasului lui fratemiu:))sau faptul ca eu ar fi trebuit sa fiu in doliu-asta ca sa nu zici tu andra ca nu va spun voua-intr-un cuvant.sau mai multe. Textul asta nu stiu nici eu exact ce vrea sa fie. Pur si simplu un rezumat al situatiei actuale. Sa nu uit sa mentionez sa mi-am recuperat telefonul,si acum am iarasi simpaticele mele profile-discret,mort,pt surzi,scoala:)). Sincer...imi e dor de voi:))de voi toti...dar stiu ca pana maine dimineata o sa imi treaca. Si atunci o sa vreau iar sa fiu singura si sa nu mai aud de nimeni! Dar asta e imposibil...asa ca puteti sa pastrati ideea in care imi e dor de toti...e mai frumoasa. Imi e lene sa recites ce am scris...sper ca nu am prea multe greseli....             ,,Ce sunt fulgii poate k nu va intrebati...pt k stim q totii ce acopera pasarile....k si posesoarele lor de drept....si fulgii sunt un simbol al libertatii depline....doar k sunt mai usori...mai delicati...mai mici mai fragili....mai tacuti...parca chiar mai sensibili si mai tineri....cand spun FULG nu ma gandesc la unul care te inteapa cand iese din perna....vad un fulg alb care pluteste in aer...si priveste qm se agita lumea de sus....pe scurt...in mare parte din viata sa e un spectator....si poate k va ziceti....ce viata?pey....viata lui incepe deabia cand e pe cont propriu si nu mai sta q insotitorul creeator.....cand se desprinde de ,,nava mama,,si porneste in aventura vietii lui....pe cat de lunga e a unora ce ajung semne de carte sau decoratiuni pt masti....pe atat de scurta e a celor ce se unesc q materia prima....pamantul.....   pfoaaa :))chestia asta cred ca am scris-o cam acum un an:))promit sa o continui:))---si chestia asta a2a am scris-o cam acum cateva luni:)).,,                                                                    hehe:))uite ca dedic si eu un post...fulgilor:))    

weil nicht? partea a2a:D:))

             -dar vreau sa il pastrez!!!!!              -NU!sa fie foarte clar!              -dar nu face nici un rau!e dragut!              -esti inca mica! Atunci cand eram de varsta ta nici nu imi permiteam sa protestez asa! Zgatie razgaiata ce esti!             -unchiule victor te rooooog!....lasa-ma sa il pastrez...uite cum se uita...uite ce ochi are...si e micut...ii e frig...nu are nici ce sa manance...             -mie mi se pare destul de dolofan:-?hai sa iti spun cateva lucr             -ma lasi sa il pastrez?             -nu...asta nu draga...inca nu te-a invatat august ca nu e frumos sa intrerupi oamenii mari cand vorbesc,nu te-a invatat sa ai respect pt nimeni. Maicata nu stie nici ea,cum ar putea sa te invete pe tine:-?oricum voiam sa iti spun ca...            -deci nu pot sa il pastrez...            Doar o lacrima. Una singura era suficienta ca sa il enerveze la culme pe unchiul victor. Irma statea pe treptele casei cu o rochita alba,care avea sa se murdareasca rau in acea zi. Genunchii micuti si juliti ii erau descoperiti,iar picioarele firave se prelungeau pana la dantela alba a sosetelor ce ieseau din adidasii simpli si murdari. Parul scurt si blond ii stralucea in lumina rasaritului,contrastand teribil cu mustata neagra a unchiului. Pareau veniti din lumi total diferite,atat de nepotriviti in acelasi peisaj incat ti-ai fi dorit sa ii duci cat mai departe unul de altul. Unchiul victor fusese un soldat. Avea in continuare trasaturi frumoase,dar anii umpluti de suferinte si suparari ii lasasera urme adanci,atat in interior,cat si exterior. Avea o voce grava,groasa ce ii dadea fiori irmei chiar si cand nu I se adresa ei. Ochii erau mici,pentru ca si fruntea era mereu incruntata,micsorand circumferinta lor. Imprejurati de cearcane vinetii,pareau sa emita ura in toate partile;se puteau citi foarte multe in acei ochi,doar ca nimeni nu avea curajul sa ii priveasca indeajuns pt a afla chiar si cea mai mica informatie.             -semeni prea mult cu ea. Atat de proasta....            -cu cine?            -Ce se intampla aici?             -Tamara draga....irma vrea sa pastreze jigodia asta              -de unde a aparut jegaritul asta in curtea mea?             -Nu asta conteaza. Spune-i ca trebuie sa il arunce in strada!             -Vrea sa aflu!si e dreptul meu victor. Asa ca taci si las-o sa vorbeasca!             -Nu stiu de ce ma mai chinui sa iti iti spun ce trebuie sa faci...mereu faci pe dos.              -In seara aia...in care tu te-ai certat rau cu taticul...             -continua irma.             -In seara aia mami...eu nu am vrut sa va mai aud si am iesit din casa prin bucatarie...voi nu m-ati auzit...            -termina!             -si...pe strada nu era nimeni. M-am dus pana la dig. Acolo am gasit mai multi catei. Erau toti asa micuti si draguti...si am plecat fara ei pt ca stiam ca nu ai sa ma lasi sa ii pastrez. Dar el s-a tinut dupa mine. Si i-am dat un pic de lapte...           -continua            -si cand ma uitam la el. Si ii vedeam blanita asta castanie,si ochisorii astia...a inceput sa se gudure pe langa mine. Dupaia am vorbit cu el si ma asculta mereu. Cateodata dadea si din coada la ce ii spuneam. E chiar adorabil           -am cam inteles...           -spune-i mai repede ca trebuie sa il arunce ca sa terminam toata tarasenia asta            Tamara se lasa in jos. Rochia lunga si verde de bumbac se unduie pe langa trupul ei slabanog. Avea un par castaniu si undulat,care se revarsa pe umerii indoiti in fata. Ochii verzi si stralucitori o fixeaza pe fetita micuta,fetita ei,comoara ei.cam tot ceea ce era al ei.             -vrei sa il pastrezi?            -da.           -nu mai plange. Nu ai de ce... e doar un catel... el nu stie... face asa pt ca i-ai dat de mancare...           -nu e adevarat!           -nu te rasti la mine! Ma gandeam sa te las sa il pastrezi! Dar cum sa iesi dupa 11 din casa?! Pe intuneric pana la dig! Victor...o sa va chem la masa           -dar mami....           -nici un dar!           -asa irma....acum am ramas iar numai noi 2.....trebuie sa iti spun cateva lucruri...dupaia o sa il lasi tu singura pe strada.           -niciodata!           -mami si cu tati s-au certat acum 2 luni nu? Tu de atunci tot il ti pe langa tine pe catelul asta. O sa creasca si o sa te uite. Chiar crezi ca are habar cine esti? Chiar crezi ca te asculta si intelege? Stiu ca esti micuta dar ai putea totusi sa intelegi ca nu este decat un animal. E normal sa faca asa cand tu ii dai de mancare si il mangai. Putea sa indrepte ochii aia atat de ,,expresivi,, si spre mine daca ii aruncam o bucata de paine. Nu este un catel special,nu e nici macar de rasa. E o corcitura,nici macar blana nu e o culoare frumoasa.          - dar mie imi place asa cum e....          - lasa javra asta... o sa iti cumpere unchiul victor unul de ziua ta. Unul adevarat!           - mie nu imi plac cainii aia care iti plac tie! Eu il vreau pe asta...i-am pus si un nume...           -jigodia asta mica nici nu o sa apuce sa te muste. Asculta-ma pe mine. Trebuie sa scapi de el!          -dar chiar tin la el....          - ce preferi? Sa te lase el pe tine cand o sa gaseasca tovarasi catei sau stapani mai buni?sau sa il lasi tu acum.           -dar e atat de dragut....Qex nu o faca asta...cand il iau in brate sunt cea mai fericita,parca ma ia si el pe mine...si nu imi mai trebuie nimic.          -lasa-l pe q...cum il cheama cu mine...si tu du-te sa te speli pe maini ca sa mananci.            -cum sa il las cu tine...? sigur nu ii faci nimic?           -cum as putea sa ii fac ceva cand scumpa mea nepotica tine atat de mult la el? O sa...vorbesc si eu cu el. Asa cum faci tu...           -Bine:D.     

Asa sau altfel=))D v i

              Oamenii se impart in 2 tipuri. Oameni directi,si oameni indirecti:)). Ii voi lua pe rand.               Cei directi spun totul in fata,fara ocolisuri. Si ei se impart la randul lor in 2 tabere. Oameni directi la obiect si cei care dau si detalii. Cele 2 subtabere se aseamana prin dragostea fata de adevar si teama de complicatii,uneori curaj.               1.a. Cei la obiect sunt mai nepasatori,sunt genul de persoane care nu vor sa puna la suflet,care nu vor sa se enerveze,care au impresia ca asa isi fac ei cel mai bine datoria. Sunt cei care nu se chinuie sa mai satisfaca interesul,curiozitatea receptorului(atunci cand exista) . Ei arunca o bomba. Si stau sau nu sa vada cum explodeaza. Sunt totusi de apreciat. Chiar daca adevarul este oarecum deformat prin lipsa detaliilor...tot aceste persoane vor sa arate ca parerea celorlalti nu conteaza si ca sunt pe cont propriu.               2.a. Cei care isi trantesc gandurile in fata celorlalti sunt cei mai interesanti,dar si cei mai rari. Sunt cei mai rai,pt ca nu se gandesc la consecinte,se gandesc numai la ei. Pot fi deci numiti oarecum egoisti,ei nu isi mai rup capul cu politeturi,cu ocolisuri,scuze,motive,explicatii sau chiar inflorituri ce ar putea fi numite minciuni. Si aici sunt 2 variante. Cei mai draguti,care incep sa spuna detaliile,ca sa il faca pe ascultator sa isi dea seama de rezultat ,sa il pregateasca oarecum,sa il faca sa isi dea seama de cursul actiunilor;si cei ,,rai,, care spun cuvintele principale intai. Il amutesc pe sarmanul ascultator si apoi adauga detalii,precum ar invarti un cutit,ca si cum ar adauga sare pe o rana tocmai deschisa. Un adevarat om direct ce da detalii trebuie sa savureze momentele de suferinta provocate si daca vrea sa fie ipocrit pana la capat,la sfarsit se va intreba cu voce tare in fata tuturor ,,cu ce sunt eu de vina?!,,. Persoanele de genul asta sunt conform parerii mele atat de jalnice incat devin de admirat.:D. Persoanele din acesta subgrupa repr o extrema.                 Nu i-am luat in considerare pe cei care spun numai detaliile si uita esentialul:)).-aia sunt genul de pers care se pierd pe drum,cu intentii bune dar cu potential scazut.                 Chiar daca persoanele indirecte se impart si ele in 2 tabere,se caracterizeaza prin diplomatie,conservationism,frica de consecinte. Sunt intradevar mai complexe decat persoanele din cealalta grupa. As indrazni sa spun ca asta se datoreaza faptului ca gandesc mai mult. Cel putin pana isi definitiveaza caracterul de persoana conservatoare. Pot fi asa(indirecte adica) pt ca se gandesc la ceilalti,la cea mai buna modalitate de a nu ii face sa sufere(caz extrem de rar) sau pt ca tin la imaginea lor si la parerea despre sine. Eu simteam la un moment dat(pe la inceput) o oarecare placere atunci cand o minciunica era crezuta. Insemna o reusita,si era a mea,chiar daca era ceva,cel putin teoretic,rau.                 1.b.Sunt asadar persoane indirecte care lasa lucrurile sa vina de la sine,care dau de inteles ceea ce vor,si care se simt bine atunci cand nu sunt intelese gresit:)). Au o teama permanenta ca celalalt nu va recepta mesajul,sau si mai rau,ca celalalt va intelege altceva. Se poate spune ca au probleme de exprimare sau ca pur si simplu interesul lor se limiteaza la mimica,gesturi,acestea aparand inaintea cuvantului,comunicarii. Sunt adeptii subtilitatii,cei care merg pe varfuri ca sa nu ii trezeasca pe ceilalti din casa. Poate din cauza ca nu vor sa fie intrebati unde se duc,poate ca au un secret,ceva de ascuns sau poate ca sunt doar introvertiti. Sunt niste ascultatori buni,si rosesc atunci cand sunt deconspirati.                 2.b.Cealalta subgrupa este evident cea a celor care aburesc,care imbunatatesc,care spun lucrurile avantajoase si abia la sfasit,daca mai este stricta nevoie,mai pot adauga si partile rele-esentiale sau nu. Acestia sunt ganditorii,cai care inainte de culcare isi planuiesc destainurile,care isi tin discursurile in oglinda,cei care citesc de 8 ori ce au scris inainte sa trimita o scrisoare,mail,mesaj. Care inainte sa sune o persoana repeta ce au de spus. Se potrivesc functiei de diplomat. Sunt destul de tristi ca sa zic asa,nefiind capabili sa infrunte adevarul in fata,curat;cu atat mai putin consecintele. Sunt egoisti si ei,pt ca fac intotdeauna in asa fel incat sa fie bine si pt ei; reprezinta cealalta extrema. Nu prea vad ce rost ar avea sa zic de cei care sunt asa pe motiv ca ii protejeaza pe ceilalti. Sa nu uit ca aici se foloseste principiul ,,nu se stie niciodata,,. Si spun asta din experienta:)).

                 De ce am scris acest doc?pt ca nu voiam sa ma culc la 1,acum e 2.25 am:)). Mi-am adus aminte de o discutie cu cineva de anul trecut,in care eu am spus ca diplomatia e buna in toate,eu fiind de partea celei de-a 2a extreme;am fost contrazisa brutal de prima extrema:))cu care sunt si eu acum de acord. Poate ca ceea ce am scris eu pe aici nu este corect din nici un punct de vedere. Nu sunt si poate ca nu o sa fiu niciodata avizata sa vorbesc despre asta,dar eu asa vad lucrurile si le-am transpus. Chiar acum mi-am adus aminte de impartirea personalitatilor facuta pe moment,la telefon,acum cateva la luni cu baloo...de pe la 3 pana la pe la 5 am...in timpul scolii. Pe vremea cand eu cuvantam=))ce imi mai placea. Faceam analize de caracter=))luam fiecare gest in parte si il analizam:))si vedeam ce rezulta din el....ce vremuri...nu stiu inca daca era bine sau nu....dar cu siguranta era distractiv. Acum nu mai are nici un farmec...nici pt mine,nici pt baloo. Amintirile devin cateodata ceva stresant,pt ca nu pot fi nici aduse in prezent,nici uitate. Cred ca voi incheia aici monologul,pt ca e deja 2.31=))si sa va spun ce se aude in casti ,,make you wanna move,,=))intradevar:))am amortit:)). Sa nu uit sa va spun sa lasati diplomatia...este adevarat ca de obicei aveti mai multe de castigat cu ea...uitati chiar si de politete atunci cand nu exista nici un scop...cand politetea devine amagire...e mai mult decat inutila,e prosteasca! E prefarabil ca pers de care v-ati folosit sa stie asta,in semn de recunostiinta pt ajutorul acordat;astfel se va putea feri pe viitorVa urez o zi buna,pt ca nu stiu cine sta sa citeasca asta noaptea,in cazul in care o citeste cineva. Nu stiu ce sa zic de tine andra...ma indoiesc ca vei avea rabdare.oricum...daca o citesti pe toata felicitari...daca nu...:-?incearca in continuare sa ma surprinzi. Oricum o sa treaca lejer saptamana pana te vei mai uita pe aici,doar in cazul in care intri pe blog sa vezi ce comm am dat la ,,noi,,:). Tie iti spun noapte buna,pt ca vreau sa cred ca il citesti seara. Nu ma intreba de ce pt ca nu stiu:)).

             Sa nu uit sa spun ca daca in prima faza erati intr-o alta grupa,aceasta ar putea recidiva(eu una am ramas cu ticul verbal ,,mai subtil,,)mai ales in momentele de criza,in cazul unui conflict,etc.

                                       Celor care s-au intrebat din ce categorie fac parte si au si aflat

Chiar nimic

            Am stins lumanrea cu mana. Fitilul mi-a lasat negru pe degete. Se vede foarte urat impreuna cu oja aurie si verde. da. Am asa ceva pe unghii. E intradevar oribil,dar nu se sterg singure,nici nu se fac iar singure. Nu mai sunt asa de vesela. Pana la urma...cat putea sa tina? Nu conteaza....maine o sa fie o dimineata frumoasa,stiu asta. Acum mint. Ti-ai dat seama? Eu nu apuc niciodata dimineata,mai ales ca ,,noul,, meu tel nici nu suna cand trebuie,e ca si cum nu ar avea alarma. De fapt nu suna deloc,dar astea sunt amanunte,amanuntele nu se spun.               Se intampla ca imi e asa de lene incat nici nu mai mint. Imi e lene si sa gandesc cred. Ma simt obosita si tot ce as vrea ar fi sa dorm. Dar nu se poate,nu atat cat as vrea. Am mintit pt a2a oara mai sus,si tu IAR nu ti-ai dat seama. Amanuntele se spun,evident ca se spun! Era chiar logic! Nu stiu de ce nu intelegi:-?. Intelegi? Nu stiu. Eu chiar simt ca unele lucruri sunt facute pt a nu fi intelese,altele pt a fi uitate....iar altele...pentru orice altceva. Cele mai interesante sunt cele ,,pentru a fi uitate,,. Poti sa ghicesti de ce? Pentru ca nu le vei uita niciodata:)) sunt asa de urate incat vrei sa le stergi din mintea ta,sunt cele care te fac sa crezi ca esti un om rau,ca ai pacatuit si culmea! Ca vei mai pacatui pt ca nu esti in stare sa te abti! Se prea poate sa fii in faza in care consideri totul o greseala...dar hai sa fim seriosi...cat mai ai de gand sa te minti?:))TOTUSI!             Nu...nu am spus ca esti un om slab. Dar nu am spus nici ca nu gandesc asta. Intelegi ce vreau sa spun? Absolut nimic. Nu vreau decat sa tastez cuvinte,nu cred ca iti voi transmite ceva,nici macar o stare anume. Nu stiu daca te fac sa intelegi cum ma simt eu, din moment ce nici eu nu stiu exact ce si cum simt. Si repetitia e o figura de stil...asa ca nu o sa modific.            V-am spus vreodata o poveste?vreti?ar fi interesant nu?doar ca...eu nu stiu daca vreau sa va spun. Am impresia ca as incepe sa scriu ca la...,,cel mai amuzant post ever,, asta ar fi...,,cea mai frumoasa poveste ever,,!=)) Am realizat ca ma mint chiar si pe mine,dar nu reusesc sa ma pacalesc. Nu stiu daca ar fi cazul sa ma bucur sau nu ca nu sunt capabila sa ma pacalesc. Stiu ca nu te intrebi despre ce e vorba,si totusi...acest post este al meu,asa ca pot scrie ce vreau in el. In fond nu te obliga nimeni sa citesti. Cred ca te-ai plictisit. Daca te plictisesti inseamna ca esti un om normal,banal chiar. Nu mai folosi cuvantul asta. E urat! Revenind. Cand eram mai mica spuneam ca pesimistii sunt realisti(derivatul de la ,,optimistii sunt niste oameni prost informati,,). Am fost deci pesimista,si nu ma simteam bine. Am incercat apoi sa devin optimista. Pentru ceilati am reusit. Pentru mine nu. Vad lucrurile in continuare la fel de negre,si intrebarea mea este....de ce mi-am facut breton?eram vesela,voiam o schimbare,pt ca m-am schimbat si eu..si ce am zis....hai sa imi fac breton.             Coafeza aia m-a enervat teribil cu ,,gherutele,,! Dupa ce i-am explicat de vreo 4 ori cum vreau....m-am ales cu tunsoarea pe care voia ea sa o faca. Imi venea sa ii dau peste foarfeca aia cu ajutorul careia in masacra parul. Nu ajungeau toate astea,dar mai si comenta. Gen...ai par putin..nu pot sa fac asa ca il ai prea lung...dar cucoana de unde atatea comentarii?!?!!!!dupa ce ca m-ai tuns cum ai vrut tu! Noroc ca sta acceptabil:)). Am lasat marfa la un fulg acasa. Eu am chiulit. Mda. Nu o sa spun asta e. Poate ca ar trebui sa inchei,pt ca urmeaza sa fiu deconectata. Dar mai pot sa spun ca m-am surprins...cand am intrat pe usa,am fost intrebata,,unde ai fost?ai chiulit?,, si eu am zis da:)). A aparut astfel in fata mea o mutra nu uimita,dar suparata de-a dreptul. Cu ce m-am surprins? Am reusit sa raman calma tot timpul...nu am ridicat tonul nici macar un pic,si printre putinele cuvinte pe care le-am spus:))a fost si...acel...,,de ce tipi?,, pe care il spun fulgilor cand vorbesc prea tare. De ce am lipsit?de fraiera,pt ca as fi putut sa ma duc,dar mi-a fost lene,asa cum imi e si acum sa ma duc la dus...o sa dedic acept post ruxandrei,pt ca e ziua ei,21 ianuarie. Stiu ca nu are o tema anume,cu atat mai putin una care sa ii capteze intentia,dar ma pot ascunde dupa ,,intentia conteaza,, pentru ca nu voi fi gasita. De ce? Din cauza ca atunci cand esti bine ascuns nu esti gasit,mai ales daca nu te cauta nimeni. Gata...inchei si ma duc la dus. Oare cum o sa imi stea maine bretonul. Intrebarea originala era ,,cat de rau o sa imi para,, dar poate ca o sa zambesc,si atunci totul va parea mai frumos. O sa imi aduc aminte de cum am ras. Si mai ales de fazele de azi...blondele si matematica=>,,eu tarzan,pun 0 oriunde,,...da....LA MULTI ANI RUX,chit ca o sa citesti asta mult mai incolo.                                      Pt Rux....baloo...printesa margelata....

chiar voiam=))aberatie:D=))

       stiu ca voiai sa imi spui ceva....stiu ca si eu voiam sa mai aud multe..TACI....lasa-ma sa termin ce am acum eu de spus,pana nu uit....sa continui asa....voiam sa iti spun si eu multe.intai voiam sa te ascult pe tine.nu voiam mare lucru de la tine...hai sa fim seriosi:))la ce te asteptai?nu voiam decat sa minti exemplar:))sa spui niste cuvinte frumoase:))voiam sa fiu si eu proasta cateva secunde si sa te cred:))sa zbor un pic:))niciodata nu mi-a fost teama de prabusire,pt ca visul se termina de indata ce incepea caderea.....dar fie....nu ai mai apucat sa spui nimic.nici nu iti inchipui cata placere mi-ar face sa pot sa dau vina pe tine pt tot.dar stiu ca nu e asa.as vrea foarte mult sa pot da macar vina pe mine...,dar vezi tu...nu a fost nici vina mea!ma crezi nu?nu mai sta cu spatele cand vorbesc cu tine!te uiti la mine numai cand spun ce vrei sa auzi nu?pai nu e frumos asa....adica....eu acum sunt sincera.stiu si eu ca mai minteai asa...e chiar asa de greu sa recunosti?in fond nu iti reprosez nimic:))iti spun doar ca as fi vrut sa ai timp sa ma mai minti.nimeni nu mai spunea asa minciuni frumoase ca tine.adevarate aripi...vad ca nu mi le-ai mai dat mie...ti-au fost date tie...e placur sa zbori?

Rata mov si alte cuvantari sau mirajul pasarii albastre cu ochii mici si negri=))

 Asa!am simtit ca trebuie sa scriu,si am intrerupt ordinea,am aruncat tricourile pe care urma sa le pun in sifonier,intr-un loc care cu siguranta nu era al lor,dar era disponibil si am venit la taste.subiectul pe care vreau sa il dezbat....hmm....nu il pot defini nici eu exact.stiu doar ca o morala ar suna cam asa....,,cele mai socante lucruri sunt cele mai banale....,,exact asa!   Si incep prin cele mai recente evenimente daca le pot numi asa,caci nici macar actiuni nu sunt.....am promis ca voi continua seria intamplarilor zanei amalia....si evident ca nu a fost asa!!!stiam ca nu pot continua ceva in scris...dar speram totusi...ca daca sunt hotarata reusesc!!!m-am surprins deci!   Mama a plecat din tara de cateva zile,aceasta fiind a2a zi cand ea nu a venit la mine in camera sa ma intrebe ce am facut la scoala....nu stiu daca pot spune ca am scapat de stresul punerii la incercare al imaginatiei mele(slava domnului ca nu ma lasa la nevoie) sau ca am dat peste dezinteresul celorlalti fata de activitatile mele....un lucru e sigur:Dnu simt nevoia sa spun ceea ce fac cuiva...dar parca e ciudat ca nu mai are cine sa imi spuna ca nu sunt in stare de nimic:))si culmea.....   Astazi am si visat-o=))cand dormeam pe canapeaua mea in loc sa fiu la scoala(liceu).se facea ca eram cu ea si cu tata printr-un oras vechi,prin secolul 17 as putea spune....si am fost trimisa sa schimb un cos cu oua...luate pt Paste cred...doar ca dupa ce a sunat clopotelul ce anunta intrarea mea in alimentara aceea....ouale au inceput sa se crape si ieseau pui mici si extrem de frumosi:X:Xsi desi ouale erau de gaina...puii erau de zebra australiana=))si apoi:))dintr-un ou a aparut un boboc de rata...care era MOV!!!!!si eu o luam in brate si o pupam incontinuu si ziceam-nu stiu cum ajunsesem apoi la mine in camera-,,uite mami e mooov!!!!mami e mov!!!uite si tu cat e de frumoasa!doamne e superba!!!!mami e mov!!!rata asta mica e mov!!!!,,nu cred ca iti poti imagina fericirea ce o simteam in acel vis cand aveam in palme ratusca mica si mov....eram pur si simplu....FERICITA.si tin minte ca radeam f mult cu mami in visul ala,ca atunci cand eram eu micuta.....si apoi.....SUNA TELEFONUL.,,da irina.ce e?,, ,,dar dc ai vocea asta romina?ai patit ceva?,, ,,nu n-am nimic.visam!!,, ,,aaaaa bine....hai ca eu acum plec de acasa sa fii gata.,, ,,interfonul e 006 hai papa,, ,,papa,,. Si mi-am continuat somnul....si oricat am incercat,nu am mai reusit sa visez ratusca cea mov....in schimb...l-am visat pe fratimiu si pe tata.    Se facea ca eu dormeam linistita pe canapea si apare fratimiu in camera si ma intreaba ce caut acolo,dc nu sunt la ore.eu ii spun ca dorm si apoi apare si tata care vrea de asemenea sa isi explice prezenta mea acasa....cand m-am trezit nu stiam daca am visat sau daca a fost real...dar pana la urma am concluzionat ca a fost doar un vis...pt ca atunci cand a intrat fratemiu in camera,guerilla era pornit,iar eu stiam f clar ca inchisesem radioul inainte sa ma culc:)).   Dar norocul nu putea fi chiar asa de milos....astfel ca atunci cand eu vorbeam de zor cu irina la mine in camera despre mickey mouse=))a aparut bunica mea....,,ce faci mamaie ai venit?,, ,,pai da am venit.dar ce-i cu tine acasa?dc nu te-ai mai dus la ore?,, ,,mamaie m-am simtit f rau...am stat in pat ....mancarea asta de la mc....aveai dreptate...,, ,,off...si ai luat ceva?,, ,,da mamaie...am luat un nurofen de durere...,,irina:,,dada a stat in pat si cand vorbeam eu cu ea,intinsa,,=))apare si ruxandra ca sa mergem la mall vitan,eu dupa haine pt bal,irina cu mine si baloo pt cadoul iubitelului insecta:>:>=)).   Si astfel,cu motivatia ca ma simteam mai bine am plecat cu scutierul rosie si cu printesa margelata in statia de 104....(eu sunt cavalerita mov)=)).nu sunt decat 2 statii si totusi...pe mine nimic nu ma amuza mai mult decat aglomeratia din ratb...mai ales cand esti si cu cativa fulgi=)).cand sa coboram,dupa ce am ras incontinuu atat de comentariile irinei despre baba de pe locul ala,tipul ala din spate,pitzipoanca aia care a coborat,panarama care vorbeste la tefeon etc si fetele ruxandrei la cate un miros ce se avanta in directia noastra,sau la expresia,,tine-te bine ca ma tin de tine,, , am avut o oarecare piedica....un puhoi de oameni ce stateau in fata noastra,si nu voiau sa coboare.ruxandra,indusa in eroare de castile tipului din fata ei=))incepe sa il bata pe umar si sa ii strige ca noi vrem sa coboram.amaratul nu asculta muzica....si ii spune sa aiba rabdare aratandu-i o babuta f mica care se impingea in el,incercand sa avanseze intr-un loc liber stiut numai de ea=))intr-un final am coborat...si la vederea controlorilor care dadeau amenzi in statie m-a pufnit iar rasul...eram intr-o stare de bine spre f bine....drept urmare in mall m-am amuzat teribil pe seama unui coleg de-al ruxandrei ce venise si el sa ii cumpere cadou insectei:)).am mancat la kfc...si dupa asta am luat si o inghetata de la mc:>:>.   Am ajuns acasa,cu o achizitie....neplanuita cel putin,si anume o carte despre combaterea colesterolului,ce o sa zaca in geanta pana ce o sa am nevoie de geanta evident:)).m-am gandit ca ar fi un cadou cel putin util pt mama,de sf eugenia.:D.Cand faceam ordine imi suna telefonul:))si era mama...am vorbit cu ea si se simtea f bine:)thats good news:>:>   Si pt ca si messul era deschis....am inceput sa vorbesc cu un moderator radio...cu care nu credeam ca o sa pot intra vreodata in vorba nici macar pe mess:))si cu irina evident,care era singura acasa:)).irina zice brb....eu tot ma ridicam de la birou si mai asezam cate un tricou....cand revine:))o intreb ce a facut....si imi spune ca a calcat un tricou de-al fratelui ei....e raman cateva secunde suspendata in camera,si imi aduc aminte ca trebuia sa le transmit si celorlalti din casa-tata si bunica-ca am vormit cu mama,care ii pupa.nu o sa crezi ce am descoperit....era si fratemiu acasa!!!!!apoi vin iar la calculator si vad ce imi mai spusese irina,,STIUUUUU ca tu nu ai face asta,, ,,intradevar...,, i-am spus eu....nu mi se parea nimic ciudat in relatia mea cu fratele meu...dar parca fulgii imi transmit parerile lor....surprinderea lor....cum se poate ca.....nu mai conteaza:))depasim subiectul=)).am cam uitat ideea de la care am pornit cand am inceput sa scriu....si aveam o stare minunata!!!dar am tot fost intrerupta!!!si si...   Pintre altele am fost si enervata de spusele unor persoane?cat de logic e sa dai vina pe altcineva mereu?sa pretinzi intotdeauna aceleasi lucruri?si cat de greu e sa accepti o persoana asa cum e?si nu!nu ai voie sa imi spui ca nu sunt in masura sa vorbesc pt ca iti spun eu!!!daca nu esti in stare sa o schimbi!frate!nu ai altceva de facut decat sa o accepti asa cum e!!!si nu!nu e normal sa te astepti sa se schimbe ea pt tine!tin sa te anunt oficial!ca esti un bou/vaca retardat/a daca tu chiar crezi ca eu o sa ma schimb pt tine-oricine ai fi tu!   Acum am chef de cearta...dar rau...asa de rau incat imi vine sa te injur chiar si pe tine,cititorule.poate din cauza ca sunt sigura de inexistenta ta....oare trebuie sa ajung la vreo morala dupa tot acest text?poate....NU MA MAI ENERVA SI TU PRIN PRETENTII DE CACAT!PT CA NU IMI PASA DE TINE!serios!NU AM DE GAND SA MA SCHIMB!si daca tu crezi ca parerea ta conteaza....tin sa te anunt....CA TE INSELI!!!!si inca GRAV!!!   Tuturor celor care au citit tot textul,si Andrei-pers cu     care m-am certat!!!=))